„tera 2” – Prințul Charles este un tradiționalist convins. Păcat că n-a putut gusta din bucatele românești.

Băcăuani în elita comunităților tradiționale ale lumii

• producători agricoli din Brusturoasa și Podu Turcului au fost, timp de trei zile, invitați la întîlnirea mondială a comunităților tradiționale de la Torino n românii i-au încîntat pe străini cu bucatele, vinul și muzica lor n 4.300 de oameni s-au delectat cu sîrbele cîntate de famfara Zece Prăjini n chiar și Prințul Charles al Marii Britanii s-a aflat cîteva ore printre ei

Asociația internațională Slow Food reunește, anual, reprezentanți ai peste 120 de comunități tradiționale din întreaga lume la manifestări în care fiecare comunitate arată ce are mai bun și mai interesant. Anul acesta, reuniunea lor a avut loc la sfîrșit de octombrie la Torino, în Italia, și a avut ca invitați un grup de 30 de români din mai multe județe ale țării – între care și din Bacău. Ei au dus, la „Terra Madre – întîlnirea mondială a comunităților produselor tradiționale” gustul și culoarea locală a comunităților în care trăiesc, o parte din farmecul vieții de român trăită departe de toate greutățile ei și au plecat de acolo cu zeci de prietenii noi, dar și cu speranța că într-o zi ar putea face parte de drept dintr-o asemenea mare comunitate. Primarul comunei Brusturoasa, Todirel Drumea, Mariana Simona Oprea și Florin Ioan Atomulesei – consătenii lui, dar și Nicolae Huiban – cel mai mare producător de vinuri din zona Podu Turcului și Codrina Pacaru, de la firma Afor din Bacău au fost băcăuanii care au purtat, trei zile, culorile României la festivalul culturilor tradiționale de la Torino.

Capitala piemontezilor, Torino, a fost pentru trei zile și capitala Biodiversității. Nu mai puțin de 4.300 de reprezentanți ai unor comunități locale din întreaga lume au năvălit în regiunea Asti și au luat cu asalt tot ce a însemnat acolo posibilitate de cazare. Zonă muntoasă, prin excelență, situată în nordul Italiei, Asti excelează prin peisajul său, prin oferta turistică – în care agroturismul are un cuvînt greu de spus, dar și prin viile sale, plantate în piatră seacă, pe stînci peste care s-au cărat mii de tone de pămînt fertil. La Torino, Palazzo del Lavoro s-a umplut de atîta lume colorată în fel și chip, îmbrăcată pestriț și vorbind limbile popoarelor din nu mai puțin de 120 de țări. „A fost o ocazie unică – ne-a spus Codrina Pascaru – să ne întîlnim dintr-o dată cu atîta lume, cu atîtea obiceiuri de viață, să gustăm atîtea feluri de bucate și soiuri de vin, dar nu numai, și să auzim atîtea lucruri despre atîtea comunități umane. Acesta cred că este și scopul întîlnirilor Slow Food, pe care organizatorii le-au numit generic „Terra Madre”, probabil pentru că Pămîntul este într-adevăr omamă bună care ne ține pe toți, atît de diferiți, la pieptul ei”.
Românii au venit la Torin-o în calitate de invitați, pentru că nici o cumunitate din țară nu este membră a asociației Slow Food. Camelia Zamfir, președintele Organizației Prietenii Pămîntului din Galați – o organizație care militează pentru ecologism, a primit invitația la Terra Madre și a alcătuit grupul de români. A ales oameni care au ceva de arătat din zonele lor și așa a ajuns la cei din Brusturoasa Bacău, care au laut în Italia brînză de burduf în coajă de brad – o raritate și în țara noastră, dar și pe Nicolae Huiban cu vin alb fetească regală și un Merlot cules și produs în zona Podu Turcului. Alături de ei au venit oameni din Suceava – cu legume și murături ca la mama acasă, din Alba, Cluj și Mureș – cu produse din carne ardelenești și secuiești, din Tulcea și Constanța – cu brînză și pastramă de oaie și din Brașov – cu brînză telemea și de burduf. „Am luat cu noi ce ne-am priceput – spune Codrina Pascaru -, pentru că întîlnirea de la Torino nu avea reguli anume. Dar cînd am ajuns acolo și am expus în standurile speciale bucatele noastre, am dat gata o jumătate de lume. Au gustat de la noi și mîncarea și băutura europeni și asiatici, albi și negri, americani și locuitori din misterioasele insule oceanice”.

„Slăbiciunea colectivității, puterea comunității”

Manifestarea de la Torino a fost organizată, în acest an, pe nu mai puțin de patru ateliere, în care fermieri și crescători de animale din toată lumea, precum și societăți de prelucrare a prodeselor agricole și-au împărtășit experiența. Primul „atelier” a avut chiar o temă incitantă: „Slăbiciunea colectivității, puterea comunității”. Participanții au vrut să demonstreze că pot crea activități economice fără a fi victime ale pieței globale, iar atelierul a fost axat pe experiența antreprenorială a fermierilor și pe comparații între situații și nevoi, în special în Europa de Est. Dealtfel, europenii din această zonă au reprezentat aproape 12% din totalul participanților. Al doilea „atelier” organizat la Terra Madre s-a numit „Apărarea tradițiilor în producerea brînzeturilor în timpurile moderne” și a căutat răspuns la cum se pot îmbina metodele tradiționale de producere a brînzeturilor cu inovațiile industriale, atelier cu participanți din Europa de Est, Magreb, Turcia și Liban. Iar despre vinuri s-a discutat, la Terra Madre, în atelierele „Vin organic – tehnici de marketing sau realitatea de piață” și „Vinul – durabilitatea și biodiversitatea viilor și a cramelor”. De asemenea, workshopul de la Torino a inclus discuții despre selecția clonelor de viță de vie în sere, managementul viilor cu utilaje agreate de ecologiști, fermentația naturală, reducerea folosirii sulfului și menținerea microclimatului în cramă cu metode cu consum redus de energie și conservarea pădurilor de stejar de plută.

Alămurile de la Zece Prăjini a încins spiritele

Surpriza cea mare a Românilor, la Terra Madre a fost, din prima zi, căldura cu care grupuri de compatrioți, demult stabiliți în zonă, i-au întîmpinat. „Românii de acolo ne-au găsit imediat – spune Codrina Pascaru. Dintre toți, un preot ne-a adus și un drapel național, pe care noi nu l-am luat din țară, dar care ne-a folosit atît de mult cînd la această manifestare am avut o altă surpriză imensă: la întîlnirea de final am auzit, dintr-o dată, alămurile famfarei Zece Prăjini. Erau invitați special și au încîntat toată aistența”. Românii n-au rezistat să nu încingă, ad-hoc, o sîrbă, ca acasă, cu drapelul fluturînd peste capete. Dar n-au rezistat nici mulți dintre străini, care s-au băgat și ei în joc și au tropotit abitir pe mozaicurile de la Palazzo del Lavoro.
Cum surprizele s-au ținut lanț, la Torino, tot în ultima zi a intrat în sala imensă a întîlniii chiar Prințul Charles al Marii Britanii. „Ne-am trezit, dintr-odată cu el lîngă noi – povestește Codrina Pascaru -, la fel cum am intrat toți în acea sală, fără gărzi speciale și multă tevatură. Toată asistența s-a ridicat în picioare și l-a aplaudat. A laut loc, cuminte, în asistență, însoțit de o femeie – președintele Slow Food-ului din Anglia. La un moment dat, prezentatorul reuniunii l-a anunțat la cuvînt, iar prințul a venit la microfon și a ținut un speech despre binefacerile culturii tradiționale, biodiversitate și ecologie. A plecat, apoi, așa cum a veni, discret, tot fără surle și trîmbițe”.

Militanți pentru biodiversitate în alimentație

Asociația Slow Food a fost înființată în 1986 pentru stoparea standardizării gustului și pentru apărarea dreptului consumatorilor din întreaga lume de a avea acces la informații corecte. Președintele său este Carlo Petrini, iar asociația are, în prezent, peste 80.000 de membri în mai mult de 100 de țări. Slow Food este opusă curentului occidental „Fast Food (în traducere „gustare rapidă”), tocmai pentru a promova spiritul tradițional în comportamentul casnic și alimentar. Ea vrea să sprijine agricultura de calitate și apără diversitatea agricolă și alimentară. „Aceste scopuri sînt îndeplinite în principal prin intermediul Fundației Slow Food pentru Apărarea Biodiversității – o organizație non-profit care sprijină proiectele Slow Food pentru promovarea biodiversității în sectorul alimentar” – am aflat de la Camelia Zamfir, al cărei rol la manifestarea de la Torino este tocmai stabilirea de legături cu adepții agriculturii ecologice din județul Bacău și din România. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!