Adevăruri ipotetice

Criteriul care mi-a orientat scrierea acestor rînduri este acela de a identifica drumuri fără sensuri restrictive pe care, indiferent de confesiunea religioasă a fiecăruia, oamenii pot merge împreună. Activitatea prozelitistă, de către oricine ar fi practicată, nu face decît să întrețină intrigile și dezbinarea. In orașul Buhuși sînt cinci biserici ortodoxe, una catolică, una penticostală, una adventistă, una a martorilor lui Iehova și o sinagogă. Niciuna dintre aceste bisrici nu se constituie, în raporturile dintre ele, în parte adversă, credinciopșii fiecăreia coabitînd rezonabil într-un spațiu comun care este orașul de reședință. „Adevărul” fiecăruia este ipotetic și netestabil, avînd semnificație în profunzimea conceptelor religioase particulare ale fiecărui cult. Fiind majoritari, ortodocșii buhușeni, în cea mai mare parte nu dezic libertatea altor confesiuni religioase recunoscute prin lege, de a-și construi lăcașuri de cult proprii care corespund nevoilor spirituale ale acestora.
Sub aceste auspicii s-a zidit în oraș un lăcaș de rugăciune al cultului penticostal. Orice încercare izolată de a dezlănțui o campanie de denigrări a degenerat într-o dispută sterilă. Modul ofensator de adresare față de credincioșii penticostali nu a făcut altceva decît să-i transforme pe opozanți în ținte asupra cărora s-a exersat echilibrul. Penticostalii nu au căutat conflictele; dimpotrivă, le-au izolat pentru a se evita orice confruntare și și-au văzut de treaba lor. Așa s-a pus cărămidă peste cărămidă și s-a zidit biserica, fiindcă iubirea de Dumnezeu însuflețește și înaripează omul. Poziționarea acestei biserici, dinspre nord înspre sud, o deosebește de celelalte. Faptul constituie una din principalele cauze care inițiază critica cea mai pronunțată și dezvoltă subiecte contrare între credincioșii ortodocși și cei penticostali.
In cazul bisericilor ortodoxe orientarea pe axa longitudinală de la vest la est este o particularitate imuabilă; construcția bisericilor penticostale nu are, însă, în vedere anumite precepte legate de cult și ține cont numai de condițiille și configurația terenurilor din jur, de sensurile vînturilor sau de vecinătatea stradală; ingeniozitatea constructivă se situează și ea pe un plan secundar în cazul acestor biserici. Ele nu au un tip structural și forme caracteristice.
Spre deosebire, bisericile ortodoxe – prin tipul de plan și structură, ale căror origini se pierd în negura vremurilor, impresionează. Au forma planului dreptunghiulară prelungită și sînt încheiate în partea de est cu o absidă semicirculară îndeosebi, care este altarul. Poate avea și formă de cruce prin existența în naos a două abside, la nord și la sud și pot fi, de asemenea, flancate de două firide în spațiul altarului: proscomidia și diaconiacul. In afară de altar și de naos, biserica ortodoxă mai cuprinde pronaosul și pridvorul, sau tinda – ca parte auxiliară. Naosul este despărțit de altar prin iconostas sau catapeteasmă, iar de pronaos printr-un perete cu deschideri în arcade. Intre naos și pridvor se află, de cele mai multe ori, un perete cu ferestre și uși. Trimițîndu-și turnurile ca pe niște săgeți spre înaltul cerului, bisericile ortodoxe, ca spațiu ritual monumentalizat, unesc pămîntul cu văzduhul. In bisericile penticostale – crucea, ca element arhitectural sau de plastică monumentală, precum și ca simbol venerat, lipsește, deosebindu-se prin aceasta de bisericile ortodoxe. Un alt element care face deosebirea între cele două biserici este pictura religioasă, reprezentată în bisericile ortodoxe și absentă în cazul celor penticostale. Neintențională în sensul de a stinge comunicarea civilizată, buna înțelegere și toleranța dintre oameni, construcția edificiului spiritual al cultului penticostal – aflat într-un stadiu nefinisat astăzi, va fi, mîine, împreună cu celelalte biserici, un lăcaș de rugăciune care va împodobi șiragul de cristale spirituale ale construcțiilor de cult din orașul Buhuși. Susținerea acestor construcții din partea autorităților locale, atunci cînd nu se face în scopuri manipulative, este respectarea dreptului fiecăruia de a-și hotărî liber confesiunea sa religioasă. (Aurel V. Zgheran)sul de a

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!