Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Bacău a organizat ieri, 19 noiembrie, a 11-a ediție a Topului firmelor. Topul din acest an a fost întocmit în urma rezultatelor economico-financiare obținute de agenții economici în anul 2003. în fapt, firmele băcăuane au fost premiate în nu mai puțin de 14 topuri, pe domenii de activitate. Astfel, au fost prezentate topurile agricultorilor, morarilor, brutarilor și producătorilor din industria alimentară, topurile industriașilor, forestierilor, industriei ușoare și constructorilor. De asemenea, au fost prezentate rezultatele din topurile prestatorilor de servicii, transportatorilor, operatorilor din turism și alimentație publică, al comercianților și exportatorilor, dar și ale investitorilor români, investitorilor străini și topul creativității. Lîngă toate rezultatele, a fost prezentat și un „Top al topurilor”. Manifestarea, care nu a mai avut grandoarea celei din 2003, cînd Camera de Comerț s-a întrecut în organizarea acesteia, a fost însă încadrată în aceleași coordonate de bun gust și decență, chiar sobrietate – care cadrau perfect cu greutatea evenimentului, prin decorațiunile din Sala de Atletism din Bacău, prin design-ul trofeelor și diplomelor. Eleganța specială a sălii a fost completată cu o veritabilă expoziție de artă plastică, în care artiștii plastici băcăuani și-au prezentat ultimele creații. Rolul de prezentator al manifestării a fost preluat, în acest an, chiar de președintele Camerei de Comerț, Doru Simovici, care deși a regretat, cu modestie, absența lui Horia Brenciu – prezentatorul de anul trecut, a demonstrat că mai are destule calități ascunse cu care să ne uimească și de acum încolo.
La manifestare au fost prezenți, pe lîngă oamenii de afaceri premiați, parteneri de afaceri ai acestora, dar și parlamentari, reprezentanți ai autorităților locale – prefectul Gheorghe Hură, primarul Romeo Stavarache, primari ai unor localități din județul Bacău, reprezentanți ai unor camere de comerț din țară, organizații patronale, instituții și ziariști. Un catalog substanțial și elegant tipărit, dar legat în tipografie execrabil, a întregit suita de surprize pe care organizatorii s-au străduit să le ofere participanților.
Topul – o imagine pozitivă a Bacăului
„Topul – a spus Doru Simovici, la deschiderea manifestării – dorește să ofere imaginea pozitivă a Bacăului, un instrument de promovare a agenților economici și de atragere a investitorilor străini. Topul este organizat de patronatul bacăuan și Camera de Comerț. Realizarea clasamentelor i-a avut în vedere pe toți agenții economici care nu au realizat pierderi în 2003, au avut cifră de afaceri, au realizat profit din exploatare și au avut cel puțin un salariat. Au fost folosite declarațiile vamale pentru declararea exporturilor, date transmise de Oficiul de stat pentru invenții și mărci și rezultatele în domeniul proprietății industriale. Firmele au fost diferențiate, între altele, pe categorii de mărime – microîntreprinderi, întreprinderi mici, întreprinderi mijlocii și întreprinderi mari și foarte mari. După consumarea celor 14 topuri pe secțiuni de activitate, a fost prezentat Topul topurilor – în care au fost evidențiate 32 de societăți comerciale. între acestea s-au numărat Aerostar și Agricola Internațional Bacău, Alconep Tîrgu Ocna, Cybernet și Dedeman Bacău, Elmet Internațional și Pambac Bacău și Finnforest Baco Production Comănești, Inter-Tour Bacău și ITS & CO Onești, Metalbac & Farbe Măgura, PA&CO Oituz, Sierra Quadrant Consulting Grup Bacău și Spedition UMB Podu Turcului. Cele 32 de firme s-au situat pe primul loc consecutiv în anii 2001-2003.
Nimic politic la Topul firmelor!
Seria lungă a premierilor a fost întreruptă imediat după prînz, cînd în sală a intrat ministrul de externe al României, Mircea Geoană, însoțit de un grup numeros de fruntași pesediști. Geoană, care s-a aflat ieri în etapa băcăuană a turneului său electoral, a ținut să fie văzut de comunitatea de afaceri a județului – un bun prilej pentru a transmite măcar cîteva dintre ideile din platforma electorală a partidului. El a venit însoțit de Viorel Hrebenciuc, de Ion Moraru – secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului, de președintele Consiliului Județean, Dragoș Benea, și alții. Doru Simovici a folosit acest moment pentru a prezenta o întreagă listă cu obiective ale Camerei de Comerț, dar și doleanțe ale acesteia. „Ne dorim – a spus Simovici – camere de comerț europene, recunoașterea rolului și importanței organizațiilor patronale din România, la fel ca și o legislație de organizare și funcționare a patronatelor, să avem patronate europene. Ne dorim un parteneriat „lucrativ” între camerele de comerț, patronate, autoritățile publice locale, regionale și naționale. Ne dorim o descentralizare efectivă pe teritorilul României”.
Oaspeții de la București au folosit, deci, prilejul de a-și face cunoscute opiniile și s-au adresat auditoriului. Primul dintre ei – Viorel Hrebenciuc, care a fost invitat „să transmită mesajul parlamentarilor români pentru comunitatea de afaceri băcăuană”. „Ceea ce vreau să vă spun – a început Hrebenciuc – nu are nici un fel de conotație politică. Din 1990 am zis că tot ce este bun pentru Bacău nu are culoare politică, pentru că este bun pentru băcăuani. Dumneavoastră reprezentați, aici, peste 50.000 de locuri de muncă și ați dat la bugetul de stat peste 315 miliarde de lei. E o contribuție mare. Viitorul nostru este un viitor bun. Vorbesc în numele parlamentarilor și sîntem răspunzători de o serie de legi care vă încurcă”. Hrebenciuc a dat ca exemplu Agricola Internațional, care primește, de la buget, subvenții de miliarde de lei, dar în același timp are de plătit miliarde la buget, pentru întîrzierea cărora suportă penalități. „Ultimul lucru pe care vrem să-l îndreptăm – a încheiat Viorel Hrebenciuc – este să facem în așa fel să primiți banii de la buget la timp”. Nimic politic! Iar parlamentarul de Bacău l-a invitat la cuvînt, de pe scena Topului, pe „viitorul prim-ministru al României, Mircea Geoană”.
Promisiuni electorale sub masca unui discurs economic
La rîndul său, Mircea Geoană a reținut atenția auditoriului cu un discurs ceva mai lung de un sfert de oră, susținut cu o gestică și un limbaj al trupului bine studiate, după toată arta. „La nivelul interesului economic și cetățenesc – a început Geoană -, politica este interesată, dar în acest caz ea trebuie să fie un sprijin”. Vizavi de interesele și preocupările comunității de afaceri, Mircea Geoană a opinat că, indiferent de rezultale alegerilor, speră ca PSD să cîștige, iar el să fie viitorul prim-ministru – sprijin pentru oamenii de afaceri serioși. Ministrul de externe în exercițiu nu a auitat să amintească de problemele integrării în Europa, de obligațiile guvernanților de a transforma administrația publică, pentru a o face performantă, pentru a atrage masivele fonduri europene. Soluția – a precizat Geoană – este să fie sprijiniți oamenii de afaceri, care au nevoie de consultanță gratuită în acest sens. El a făcut promisiuni electorale agenților economici băcăuani, în acest sens, și a încheiat discursul într-o notă optimistă, așa cum îi stă bine unui viitor premier, dar nu înainte de a atinge o coardă sensibilă – a corupției și imoralității în politică și administrație, amintind cum au profitat unii demnitari, care au avut întîi grija să-și asigure mai întîi rudele și prietenii, în posturi călduțe, și apoi să vadă de treburile țării. Dar a omis să spună și de la ce partide erau aceștia.
Topul firmelor s-a încheiat, aseară, cu tradiționalul Bal al oamenilor de afaceri, pentru care au fost angajate serviciile a patru restaurante, a circa 120 de bucătari și chelneri, dar și a circa 70 de artiști. Au mai fost „anunțați”, în meniu, doi tauri la proțap, icre de păstrăv și morun afumat. Despre aceasta vom reveni cu amănunte. (Petru DONE)
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.