Sinaxar ortodox: Sfîntul Amfilohie, episcopul Iconiei

Sinaxar romano-catolic: Pomenirea Sfîntului Clement

„Exista o cetate mare ai cărei cetățeni aveau obiceiul de la cei vechi să primească pe un străin, care să nu cunoască legile cetății lor și nici obiceiurile lor, și pe acesta și-l puneau împărat. Și, astfel, acesta lua toată stăpînirea și ținea toată puterea, pînă ce sfîrșea un an. După aceea, fără de veste, în zilele cînd era fără de grijă și se gîndea că va petrece ca împărat pînă la moarte, se sculau asupra lui, îi luau hainele, îl batjocoreau gol prin toată cetatea și îl trimiteau în surghiun departe, într-o insulă pustie, unde nu era nici hrană, nici haină, ci pătimire, încît nu mai avea nici o nădejde de hrană. într-o zi, după obiceiul cetățenilor, au pus împărat pe un alt om care avea multă cunoștință în sine și purtare de grijă. Acesta s-a sfătuit cu oamenii înțelepți și a luat cunoștință de la ei de obiceiul acelora și de locul de surghiun; că i se cuvenea, cu drept cuvînt, fără înșelare a fi înștiințat de toate. După ce s-a înștiințat că fi alungat și el în aceeași insulă, a deschis visteriile pe care în stăpînire. Apoi a luat de cheltuială aur și argint și mulțime de pietre de mult preț, le-a dat la slugile sale credincioase și le-a trimis în insula aceea, unde avea să fie surghiunit. Cînd s-a încheiat anul, s-au sculat cetățenii și luîndu-l, l-au trimis gol în surghiun, unde erau pi ceilalți împărați vremelnici, dar nerecunoscători. Acesta însa, avea bogăția trimisă dinainte, și a petrecut în îndestulare, avînd tot ceea ce își dorea. Iar tîlcuirea este aceasta: Prin cetate, să înțelegeți lumea aceasta trecătoare, iar prin cetățeni, pe începătoriile și stăpîniile dracilor, care stăpînesc lumea și întunericul acestui veac, care ne amăagesc cu desfătări și cu bogăție înșelătoare, cu mîncările și băuturile vieții, punîndu-ne în minte totdeauna, că viața aceasta, trecătoare și vremelnică, este nestricăcioasă. Iar prin împărați să înțelegem pe drepți și pe păcătoși și pe fiecare din noi, care trăim în această lume, în care moartea vine fără veste, ne răpește și ne duce în insulă, adică în celălălt veac. De vom viețui bine în viața aceasta, cu fapte bune, cu credință și cu blîndețe, cu înfrînare și cu milostenie, cu post și smerenie, ne vor lua îngerii blînzi, iar de vom viețui rău, cu fapte spurcate, ne vor lua îngeri înfricoșați și ne vor da dracilor nemilostivi și, așa, ne vor duce în fundul iadului și în muncile cele gătite lor, precum zice Scriptura. Va lua fiecare după faptele sale. Să ne înfrînăm trupul de desfrînare și sufletul de beție, inima de gîndirea semeață și de la iubirea de argint, limba de la multă grăire și de la clevetire, mîinile de la furtișag și de la război și să primim a face numai faptele bune. (Constantin GHERASIM)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!