La doi ani de la înființare, filiala Bacău a Uniunii Scriitorilor din România a înregistrat și prima demisie. Poetul Ovidiu Genaru, unul dintre membrii comitetului de conducere, și-a dat demisia din funcție, dar și din filiala Bacău. Motivele care l-au îndemnat să recurgă la acest gest mai rar întîlnit în lumea scriitorilor români par a fi strîns legate de relația și modul în care a fost tratat de dramaturgul Viorel Savin, secretarul filialei. „începusem să mă simt covîrșit de personalitatea exemplară și atît de activă a domnului Viorel Savin, dramaturg, poet și publicist, secretarul filialei, ales prin vot secret și democratic de către noi toți , persoană importantă, și proaspăt director al Editurii «Casa scriitorilor», denumire perfect aleasă căci adresa acesteia coincide fericit și deloc întîmplător cu adresa filialei. Apoi, și recunosc că sînt meschin, Domnia Sa în calitate de secretar al Filialei nu s-a învrednicit, dintr-un exces de modestie, să-mi trimită o felicitare de ziua mea de naștere pentru că, mi-a spus la telefon, așa ceva costă bani, și nu e cazul”, ne-a declarat Ovidiu Genaru. „De altfel, modestia Domniei Sale este apreciată de toată lumea; dar nu numai modestia, ci și spiritul întreprinzător, firește în favoarea breslei, calitate atît de prețuită astăzi în economia de piață. Și, recunosc cu mîna pe inimă, că asta mă complexează. Poți să te simți bine lîngă un asemenea exemplu? Chiar deloc. O stare de disconfort îmi crează și lipsa de invidie a Domniei Sale, la care aș adăuga (lista e lungă) generozitatea dezinteresată, loialitatea și ușurința fascinantă cu care se face iubit de prieteni; n-ai să-l auzi pe Omul ăsta vorbindu-te pe la colțuri sau urzind intrigi urîte, nu și nu, hotărît nu, pentru Dumnezeu nu. Domnul Viorel Savin îți spune în față ce gîndește despre tine, nu trage sforile ca alții, pe întuneric; și încă ceva: deși trăim într-o lume nebună-nebună, de legat, Domnia Sa n-are nici un dram din știința delicată a perversiunii, atît de necesară unui lider al zilelor noastre; este , acesta, un mare defect al său, pe care nu-l mai pot suporta, pricină pentru care mă despart de domnul secretar ca de o oglindă pozitiv-inversă a defectelor mele, nu însă și de prietenii mei scriitorii, rămași sub bagheta renumitului dramaturg. Pe aceștia îi asigur de întreaga mea prețuire și stimă, și-i rog să-mi îngăduie gestul demisiei, firesc la urma urmei; în megalomania mea provincială sufeream peste poate în umbra maestrului, mă pîrpoleam, aveam insomnii și fiere. Oamenii care nu se aseamănă prin defecte, se resping, spunea Platon, gîndindu-se la mine. De aceea mi-am dat demisia, mai pe șleau, dintr-un nestăvilit complex de inferioritate, pe care cu onoare îl recunosc”, a mai declarat Ovidiu Genaru.
De celalată parte, Viorel Savin a ținut să precizeze că „ironia este gratuită și străvezie și încearcă să ascundă în spatele unui aparent rafinament al atitudinii sale, de fapt, un banal interes personal”. Același Viorel Savin a menționat și explicat care crede că sînt motivele pentru care și-a dat demisia Ovidiu Genaru . „Cu mare discreție, Ovidiu Genaru și-a organizat lansarea unei cărți excelente tipărite prin sponsorizarea Pambac-ului, ocazie cu care sponsorul generos, am înțeles din presă, că l-a gratulat cu toate cele omenești. Nu am înțeles de ce eu și o parte din colegii săi, scriitori, pe care îi iubește așa de mult, a trebuit să aflăm din mediile de informare locale că domnia sa și-a sărbătorit și ziua. Domnia Sa a acuzat comitetul de conducere a filialei că nu i-a trimis o telegramă de felicitare. I-am amintit că domnia sa face parte din acest comitet și, în condițiile în care nu a avut gentilețea, nu să ne invite la eveniment, dar măcar să ni-l anunțe, era firesc ca, fiind singurul membru al comitetului care cunoștea locul, data și ora sărbătoririi să-și fi trimis singur o telegramă. Ca urmare a acestei admonestări colegiale motivate de lipsa de gentilețe a domniei sale, s-a prezentat cu o demisie scrisă. Consider gestul mult augmentat față de motivul invocat, fapt ce determină pe mulți să considere că motivul este altul”, ne-a declarat telefonic, Viorel Savin. în opinia sa, una dintre explicațiile gestului lui Ovidiu Genaru ar fi legată de o afirmație făcută cu ceva timp în urmă la Buhuși, cînd a declarat public că „cel mai mare poet al Moldovei de mijloc este Tudor Iovian”. în încheiere, Viorel Savin a ținut să precizeze că îl iubește pe poetul Ovidiu Genaru. „Acest gest provincial (demisia) să i se reveleze ca fiind ridicol, căci el însuși face parte din comitetul de conducere și să revină în mijlocul nostru”, a mai spus Savin. Cît privește importanța demisiei, „la o victorie cum a fost festivitatea premiilor 2003 o pocnitură de bici nu poate fi confundată cu un trăsnet”, a conchis Viorel Savin.
Conform informațiilor furnizate direct de Cassian Maria Spiridon, redactor-șef al revistei „Convorbiri literare”, poetul Ovidiu Genaru a făcut o solicitare scrisă și a fost acceptat în filiala Iași a Uniunii Scriitorilor, din care a făcut parte și înainte de implicarea sa în viața filialei din Bacău. (Constantin GHERASIM)
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.