Război între asociațiile consilierilor juridici

Membrii Asociației Consilierilor Juridici (ACJ) din Bacău se află, încă de la înființare, într-un conflict permanent cu Colegiul Consilierilor Juridici (CCJ). Cauza neînțelegerilor rezidă, susțin cei de la Asociație, în pretenția membrilor Colegiului de a fi singura organizație profesională autorizată de lege și în prerogativele exagerate pe care și le-au acordat prin statutul profesiei. „Conducerea Colegiului a promovat ideea că este singura asociație profesională acceptată de legea 514 din 2003, care reglementează organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic. Această lege nu te obligă, ci îți dă doar dreptul să te asociezi, și nu numai într-o singură asociație profesională”, declară Elena Duhan, vicepreședintele ACJ din Bacău.
Vechile asociații ale consilierilor au fost desființate de drept la apriția legii 514, care a impus termene foarte stricte de reorganizare a acestora, iar asociațiile „rivale” din Bacău au fost create la diferență de o săptămînă. în timp ce Colegiul a adoptat Statutul profesiei de consilier juridic la începutul lui martie, Asociația este doar în stadiul de discutare a acestuia. Actul a fost prezentat eronat în Monitorul Oficial ca statutul oficial al profesiei, afirmă reprezentanții ACJ, acesta fiind, de fapt, statutul CCJ. „în sumarul din Monitorul Oficial 684 din 29.07.2004, nu se menționează că Statutul a fost adoptat de Congresul Extraordinar al Colegiilor Consilierilor Juridici, astfel că persoana care se uită la sumar crede că acesta este statutul oficial. Precizarea că este actul CCJ se face doar în antetul statutului”, spune Doina Sîrghie, membru al Asociației. în replică, Vasile Ghigea, prodecan al Colegiului, susține că membrii ACJ practică o dizidență neconformă cu statutul și că urmăresc dezbinarea profesiei. „Colegiul a fost autorizat de Ministerul Justiției să organizeze în mod unitar profesia de consilier juridic. Avem o singură profesie, nu zece, însă sînt cam 450 de consilieri din trei-patru județe care vor să facă zgomot, nu treabă. Ei nu înțeleg că profesia e una, iar funcția alta”, și-a exprimat punctul de vedere Vasile Ghigea. El a acuzat ACJ că este o „grupare politico-sindicală, creată pentru a atrage fonduri” și că i-a înaintat cîteva cereri prin care le atrage atenția să intre în legalitate.
într-o adresă din 5 august 2004 se arată: „Caracterul asociației dvs. nu este util profesiei, neavînd alt scop decît acela de a dezorienta activitatea consilierilor juridici. (…) Vă somăm să efectuați demersurile necesare pentru dizolvarea asociației dvs. și să încetați orice îngrădire sau imixtiune în dreptul consilierilor juridici din județul Bacău de a-și exercita legal profesia”. Prodecanul Colegiului ne-a mai declarat că membrii ACJ care nu vor intra în structura pe care o vor conduce nu vor mai fi lăsați să pună concluzii în instanță.
Reprezentanții Asociației, care face parte din Federația Pro Jure din Brașov, aduc și alte acuze legate de prevederile din statutul Colegiului. „Cei de la Colegiu și-au forțat statutul. O asociație profesională ar trebui să fie condusă de un președinte și un vicepreședinte. Ei și-au numit un decan și un prodecan, ca și cum ar fi baroul avocaților”, adaugă Doina Sîrghie. Reprezentantul Colegiului explică valoarea mare a cotizațiilor prin cheltuielile impuse de funcționarea organizației. (Oana ALBU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!