Istoria romanțată

La ce visau bunicii?

Robida, un tînăr desenator de la revista „L’illustration”, urcă treptele spre biroul său:
– Roby, treci te rog pe la mine!, îl rugă redactorul șef, Thomas Cliff.
– Imediat, domnule redactor șef.
– Dragă Roby, trebuie să mărim numărul cititorilor. Ce-ai spune dacă noi am ilustra cum va arăta lumea peste ani, 50, 100? Ei, ce zici?
– Păi, mă apuc de treabă!…
Era anul 1883. Robida va publica, un an mai tîrziu, chiar un adevărat volum ilustrat, intitulat „Secolul al douăzecilea”. Pentru 1952 el prevedea oameni care se deplasau în spațiu cu aeronave, cu baloane în formă de pește, care aterizau sau decolau de pe „zgîrie-nori” cu… 4 etaje. La domiciliul lor locatarii, stînd comod în fotolii, puteau asculta și vedea datorită „telefonoscopului”, concerte, dansuri și piese de teatru sau scene din viața de toate zilele, o anticipație foarte apropiată de televizorul de astăzi. Prevedea cauciucul sintetic, filmul vorbitor, avionul-rachetă. Atunci, acestea păreau niște profeții aproape de nerealizat.
Ceva mai tîrziu, la începutul anului 1934, o publicație categorisea invențiile viitorului, cam așa:
a) – Invenții încă nerealizate, dar care vor fi realizate cu siguranță, printre care: generalizarea radiofoniei, lumina fluorescentă, petrolul sintetic, folosirea energiei vîntului;
b) – Invenții probabile într-un viitor apropiat. Acestea erau: televiziunea, cinematograful în culori, avionul fără pilot;
c) – Invenții care vor fi realizate, probabil, în viitorul îndepărtat. Din această categorie făceau parte: cinematograful în relief, televiziunea în culori, propulsia cu racheta și zborul în stratosferă;
d) – Invenții utopice. Aici erau tratate cu toată siguranța ca fiind imposibil de realizat „descătușarea energiei nucleare”.
în 1955 revista „Ogoniok” a pus întrebarea: „Ce va fi mîine?” unor oameni de știință sovietici. Aceștia prevedeau că „se vor culege struguri la Moscova, cireșe la Leningrad și pătlăgele roșii la Arhanghelsk”. Alții credeau că „dintr-un metru cub de lemn se va fabrica o cantitate de lînă tunsă într-un an de pe 30 de oi”. Se estima ca în anul 2000 prelungirea vieții să fie pînă la 120 și chiar 150 de ani, iar „un om de 80 de ani să nu fie deosebit de unul de 30 de ani”. Orașele vor fi fără… fum!?, devenind „orașe-păduri”.
„Istoria inventatorilor” îl trecea la „vizionari” și pe celebrul Alexei Stahanov. Lucrînd în mină, el „a văzut” că metodele vechi nu mai merg:
– Aici, stă greșeala, gîndi Alexei Stahanov. Ciocanul pneumatic – cele zece mîini mecanice – nu trebuie să aștepte cele două mîini ale minerilor! El își alese doi tovarăși, intră în mină și dădu 14 norme într-un singur schimb, iar „exemplul lui a rămas un îndreptar pentru toți raționalizatorii viitorului”.
Ei, dar bunicii noștri credeau că în viitor vor fi puse în funcțiune, „exterminatorul de șoareci”, constînd într-un mecanism care prindea de gîtul fiecărui șoarece un clopoțel care, purtat să-i sperie pe ceilalți și „exterminîndu-i în mod sigur și economic”, apoi „balonul cu propulsor viu acționat de 3 sau mai mulți vulturi”, un „automobil-tanc-vapor-avion”. Să nu uităm de celebrul „perpetuum mobile” (mișcare veșnică), adică mașina care, fără energie, funcționează singură. Primul „P.M.” este descris încă din anul 1245. Și Leonardo da Vinci a imaginat o roată cu bile, dar după o singură încercare renunță spunînd că „a căuta mișcarea perpetuă înseamnă să alergi după o himeră”. în Anglia, numai în 1800 s-au înregistrat 600 de brevete „perpetuum mobile”.
Și la Bacău au existat încercări de a crea „P.M”. învățătorul Constantin Albu, din Mărgineni, a studiat, proiectat și conceput un „P.M”. A murit cu gîndul că nu și-a terminat treaba.
Mai practici, băcăuanii și-au închipuit prin anii ’70 cum va fi în anul 2000, printr-un cîntec: „Bărbații vor merge la piață, / Vor cumpăra verdeață / Și vor face și copii. / Așa va fi în 2000 / Nevasta ne va stăpîni!”
Eugen ȘENDREArpetuă îns

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!