Un judecător băcăuan este acuzat că a emis hotărîrîri înainte de a fi numit pe post

Mariana Candid, o femeie din Moinești, acuză un judecător de la Judecătoria din aceeași localitate că s-a pronunțat într-un dosar, deși nu era numit încă pe post de președintele României, așa cum prevede legea. Acuzația este extrem de gravă și consecința ar fi aceea că ar duce automat la anularea hotărîrii judecătorești pe care a emis-o magistratul respectiv. Și nu numai a acestei hotărîri, ci și a celorlalte în care s-a pronunțat acesta în perioada în care nu avea statut definitiv de judecător de scaun. „M-am judecat într-un proces de partaj succesoral în care lucrurile au luat o întorsătură urîtă, procesul a durat ani de zile, și pînă la urmă s-a emis o decizie judecătorească care nu poate fi aplicată. Colac peste pupăză, am descoperit de curînd că președintele completului de judecată de la instanța de fond din Moinești, judecătorul Liviu Anchidin, nici măcar nu avea numirea pe post semnată de președintele României. Hotărîrea în dosarul nostru a fost dată pe 26 martie 2002, iar numirea lui pe post s-a făcut pe 4 aprilie a aceluiași an. Uitați aici Monitorul Oficial să vă convingeți”, ne-a spus femeia supărată, pe bună dreptate. Ea a precizat că este decisă să se adreseze instanțelor internaționale pentru toate neplăcerile la care a fost supusă de justiția băcăuană. Documentată, femeia ne-a pus în față și Legea pentru organizare judecătorească în care se face vorbire de statutul judecătorilor stagiari și care sînt atribuțiile lor legale pînă la numirea definitivă pe post. Ea ne-a indicat articolele din lege în care se precizează condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a fi numită judecător precum și de faptul că acesta trebuie să depună un jurămînt fără de care toate actele efectuate de acesta sînt nule prin lege. De asemenea, în actul normativ fluturat de femeie se mai stipulează că în cazul judecătorilor stagiari, aceștia nu pot participa la activități de judecată decît în mod restrictiv, la cauze care nu implică sume mari de bani sau infracțiuni grave. „Cazul nostru era unul de partaj succesoral, iar legea de organizare judecătorească face referire expresă la faptul că în astfel de cauze nu poate participa la judecată un judecător stagiar, darămite să fie și președinte al completului de judecată”, ne-a mai spus Mariana Candid.

„Examenul de definitivat era confirmat de CSM din urmă cu patru luni”

O asemenea situație, cu efecte dintre cele mai grave, nu numai pentru judecătorul în sine, dar și pentru cei care ar fi avut nenorocul să fie judecați de un asemenea magistrat, a impus explicații și de la Curtea de Apel Bacău, instanța ierarhic superioară din punct de vedere profesioanal, dar și din partea judecătorului Liviu Anchidin. Conducerea Curții de Apel a explicat că toate dosarele profesionale ale judecătorilor sînt păstrate la Ministerul Justiției, și prin urmare este greu de aflat în timp foarte scurt care era statutul exact al judecătorului la acea dată. Cert este că pînă acum nu a existat nici un caz în care să se fi pronunțat vreun judecător într-un dosar fără să aibă acest drept. Cel care a lămurit situația este chiar magistratul Liviu Anchidin, acum judecător de scaun la Judecătoria Bacău. El spune că după ce-a luat examenul de admitere în magistratură, a funcționat ca judecător stagiar la Judecătoria Moinești. „în noiembrie 2001 am dat examen de definitivare pe post, iar în decembrie a aceluiași an, examenul a fost validat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Numirea mea pe post s-a făcut, este drept, mai tîrziu, dar din momentul în care am avut examenul de definitivat validat de CSM, eu am și dobîndit statutul de judecător de scaun, cu toate drepturile și obligațiile impuse de un asemenea statut. Numirea mea a fost făcută o săptămînă mai tîrziu după ce-am dat acea hotărîre”, ne-a declarat judecătorul Liviu Anchidin. Cert este că în această privință, legea de organizare judecătorească suferă de niște lacune care lasă loc interpretărilor. Asta pentru că deși precizează care sînt atribuțiile unui judecător stagiar și condițiile în care acesta poate obține definitivatul, nicăieri în lege nu se precizează care este statutul lui în perioada dintre validarea examenului de definitivat și data numirii în funcție de către președintele României. Singura referire care se face în lege cu privire la aceasă perioadă se regăsește în articolul 63 la ultimul aliniat: „în perioada dintre data validării examenului de capacitate și data numirii de către președintele României, magistrații vor primi salariul corespunzător funcției imediat superioare celei de judecător stagiar”, adică aceea de judecător de scaun. (Mirela ROMANEȚ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!