Proiectele mari din județ, afectate de fondurile insuficiente

Proiectele de investiții din județ se găsesc în faze de realizare mai mult sau mai puțin avansate, în funcție de fondurile alocate. Ca în orice domeniu, dacă nu sînt bani, nu se poate face nimic. Programele care au finanțare asigurată prin lege se încadrează în termenele propuse, însă nu același lucru se poate spune despre cele cu finanțare anuală de la bugetul de stat. în această situație se găsesc 11 proiecte privind alimentarea cu apă și canalizare a unor localități din mediul rural. „Programul a început să se deruleze din 1998 și este finanțat de la bugetul de stat, prin Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului. în fiecare an, în jurul datei de 10 ianuarie, ni se comunică suma alocată pentru anul respectiv. De fiecare dată, însă, fondurile sînt total insuficiente și sîntem nevoiți să ne descurcăm cu ele”, ne-a declarat Cornelia Gireadă, director executiv la Direcția Urbanism, Amenajarea Teritoriului și Lucrări Publice din cadrul Consiliului Județean Bacău.
Proiectele de construire a unor sisteme de alimentare cu apă și canalizare în cauză sînt demarate la Agăș, Asău, Hemeiuși, Berzunți, Tătărăști, Ungureni sau Măgura, iar gradul de realizare nu depășește 50% în nici una din comunele amintite. „Faptul că sînt începute de șase ani și că stadiul de realizare a lucrărilor a ajuns doar undeva în jurul a 40-50% spune destul. Termenele de finalizare au fost și vor mai trebui prelungite în mod repetat, din cauza fondurilor insuficiente”, a mai spus Cornelia Gireadă.

Speranțe mari în mediul rural

în județ sînt în fazele finale de realizare alte programe de construire a infrastructurii în mediul rural, de această dată avînd finanțarea asigurată. Județului Bacău i-au fost alocate, prin hotărîre de guvern, 19,5 milioane de dolari, care trebuie folosiți pe o perioadă de trei ani pentru construirea a 14 sisteme de alimentare cu apă și canalizare. „Pînă acum au fost consumate aproximativ opt milioane de dolari, restul urmînd să fie cheltuit pînă la sfîrșitul anului, cînd trebuie finalizat întregul program. Au fost deja recepționate sistemele de la Letea Veche și Traian, iar în primul trimestru al anului curent vor fi recepționate și lucrările de la Galbeni, Nicolae Bălcescu, Sărata și Luizi Călugăra”, a explicat directorul executiv.
O altă categorie de proiecte este cea din programul SAPARD, în care este inclusă, pe lîngă alimentarea cu apă și canalizare, și construirea unor drumuri comunale. Pentru 2005 este prevăzută să înceapă derularea a 13 proiecte declarate eligibile. Cinci dintre acestea, cele de la Urechești, Sascut, Ștefan cel Mare, Tîrgu Trotuș și Berzunți, au finanțare asigurată. Restul de opt se află pe lista de așteptare pentru deblocarea fondurilor de la Comisia Europeană.

Trei mari proiecte vor intra în competiție la nivel național

Trei mari proiecte, anunțate cu surle și trîmbițe de oficialități și de la care se așteaptă multe, sînt într-o fază preliminară, de întocmire a documentației. Centrul expozițional din Bacău, reabilitarea și modernizarea parcului balneoclimateric din Tîrgu Ocna și construirea pîrtiei de schi de la Slănic Moldova vor crea multe locuri de muncă și vor atrage investiții, însă sînt, deocamdată, doar proiecte pe hîrtie. Societățile specializate care le-au întocmit trebuie să depună proiectele pînă pe 28 ianuarie, după care urmează să fie evaluate. „Evaluarea va fi făcută de Agenția de Dezvoltare Regională de la Piatra Neamț, pentru criteriile formale și administrative, apoi, pentru criteriile tehnice, vor fi înaintate Ministerului Integrării. Este prea devreme să dăm un termen în care va fi finalizată evaluarea. Oricum, este o competiție puternică, fiecare județ speră să îi fie acceptate cît mai multe proiecte”, a detaliat Cornelia Gireadă. Proiectele sînt finanțate din programul PHARE 2004-2006 Coeziune economică și socială, iar beneficiari vor fi consiliile locale din cele trei orașe. Consiliul Județean Bacău s-a asociat deja cu consiliile locale de la Slănic Moldova și Tîrgu Ocna în vederea asigurării unui sprijin financiar, ceea ce constituie un avantaj la punctarea finală a proiectelor. (Oana ALBU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!