Cultura nu moare, nici nu se predă!

Alegerile anului trecut – locale, generale și prezidențiale – au dominat scena politică românească și au ținut în suspans o țară întreagă dar ne-au adus, în sfîrșit, schimbarea mult-așteptată Pe care, însă, o dorim cît mai curînd materializată în asigurarea, în primul rînd a unui nivel de trai decent. Evenimentele produse pe tărîmul politic ne arată că președintele Traian Băsescu a fost votat mai ales de către populația tînără și cu opțiuni democrat-liberale, iar pe Năstase l-a susținut populația rurală, alături de cea a pensionarilor, șomerilor și altor categorii dependente – într-un mod sau altul – de sprijinul și susținerea nemijlocită a statului.
Paradoxal, de cele cîteva realizări ale PSD-ului din perioada sa de guvernare, respectiv creșterea economică și încheierea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană a beneficiat tocmai populația care l-a votat pe Traian Băsescu, cea urbană, dinamică și avidă de capitalism, dar și animată de dorința unei rapide integrări în structurile europene. în timp ce masele de pensionari, de șomeri, de țărani săraci – în general categoriile sociale încrezătoare în dependența față de statul dirijat de partidul-stat, au beneficiat doar de politici de asistență socială, cei care compun aceste categorii sociale fiind cei care au nevoie mai mult de ajutor decît de șanse. Totul a funcționat – din păcate, după principiul social-democrației varianta „capitalism de cumetrie”, rezumat la conținutul expresiei „dăm totul ca să fim le obținem voturile”.
Acum, să sperăm că principalele ținte ale programului de guvernare al Alianței D.A., precum dezvoltarea mediului de afaceri, a învățămîntului, sănătății, agriculturii și turismului, gestionarea eficientă a fondurilor comunitare, recalcularea celor aproximativ 4,7 milioane de pensii, transformarea sistemului judiciar învechit într-o justiție modernă, creșterea salariului mediu brut și a pensiilor vor fi, în sfîrșit, atinse. Toate acestea avînd la bază criteriile responsabilității și ale performanțelor autentice.
Pe lîngă toate evenimentele politice, economice și sociale ale anului 2004care nu se regăsesc în rezultate palpabile și notorii, cele din domeniul culturii ne-au oferit o serie de satisfacții. Anul trecut a fost unul bogat în evenimente literare, fiind dominat de moda Paulo Coelho, cărțile sale – „Alchimistul” și „Unsprezece minute” fiind cărțile care au atras cei mai mulți cumpărători. Alte cărți din top: „A trăi pentru a-ți povesti viața” de Gabriel Garcia Marques, clasica și minunata poveste „De veghe în lanul de secară” a lui J.D. Sallingher, „Codul lui Da Vinci” și „Ingeri și demoni” de Dan Brown. La secția română s-au impus pe piață foarte multe titluri valoroase, dintre care amintim: „Proorocii Ierusalimului” de Radu Aldulescu, „De ce iubim femeile” al lui Mircea Cărtărescu, „Evanghelia după Arand” de Nicolae Strîmbeanu, „Manifestul fotbalist” de Traian Ungureanu, „Pupa Russa” de Gh. Crăciun, „Discernămîntul modernizării” și „Omul recent” – ambele scrise de H.R. Patapievici, „Cartea roz a comunismului” – coordonată de Gabriel H. Decuble și multe altele. Cartea anului 2004 desemnată de revista „România literară” este „Septuaginta” – prima traducere românească a acestei opere după „Biblia de la București” din 1688. „Septuaginta” înseamnă traducerea în limba greacă a Bibliei ebraice realizată la Alexandria cu aproximativ trei secole înaintea lui Hristos.
în ce privește cinematografia, „Patimile lui Iisus” – unul dintre cele mai vizionate și controversate filme ale anului trecut, în care Maia Morgenstern joacă magistral rolul fecioarei Maria, a adus în cinematografele noastre cel mai mare număr de spectatori – peste 185 000 -, care au cumpărat bilete în valoare de 10 miliarde și jumătate de lei, iar filmul românesc cu cel mai mare succes a fost „Orient Express” al lui Sergiu Nicolaescu, care s-a și situat pe primul loc la încasări, între filmele autohtone. Notabil este și succesul fără precedent înregistrat de cinematografia românească prin cele două premii internaționale importante – „Palme d’Or” și „Ursul de Aur” -, obținute de regizorii Cătălin Mitulescu și Cristi Puiu pentru scurt-metrajele „Trafic”, respectiv „Un cartuș de Kent și un pachet de cafea”.
Din multitudinea de evenimente culturale, despre Festivalul Internațional de Film Transilvania 2004 de la Cluj se vorbește tot mai mult și tot mai bine în Europa. Oamenii de film i-au apreciat programul foarte solid, organizarea nemțească, fan-ul Internet, party-urile de după festival, seminariile, workshop-urile, proiecțiile în aer liber. Au fost prezentate în cadrul acestui festival 80 de filme de lung metraj – unele dintre acestea distinse cu importante premii internaționale – și 25 de scurt-metraje vizionate de peste 32 000 de spectatori. In 2004 am asistat, în sfîrșit, și la deschiderea Muzeului Național de Artă Contemporană, care reflectă grija față de arta contemporană românească îmbinată cu știința organizării și promovării de evenimente într-un moment în care piața de artă este în plină formare. Prima solistă la Royal Ballet din Londra, Alina Cojocaru, a fost desemnată cea mai bună balerină a anului 2004 în cadrul Festivalului Monaco Dance Forum, iar Jose Carreras – considerat cel mai mare tenor al lumii -, a concertat la București alături de soprana Alezandra Coman, primind și titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universității Naționale de Muzică din București, care-l apreciază ca fiind un artist emblematic.
Dar una dintre marile bucurii spirituale ne-a fost oferită nouă, băcăuanilor, în urma anchetei revistei „România literară” pentru desemnarea primilor 10 poeți români din toate timpurile, la care au răspuns 34 de critici care au adus în discuție 60 de poeți diferiți. Aceștia i-au atribuit marelui poet băcăuan George Bacovia locul trei – după Eminescu și Arghezi! Dar iată și punctajul final: Mihai Eminescu – 312 puncte; Tudor Arghezi -243 puncte; George Bacovia – 151 puncte, Lucian Blaga – 143 puncte, Ion Barbu – 133 puncte, Nichita Stănescu – 119 puncte, Mircea Cărtărescu – 79 puncte, Leonid Dimov – 51 puncte, Gelu Naum – 51 puncte, Alexandru Macedonski – 45 puncte. Chiar dacă în acest clasament s-a infiltrat oarecum și un pic de subiectivism, această excelentă situare a lui Bacovia pe podiumul poeziei românești din toate timpurile demonstrează încă odată – dacă mai era nevoie -, incontestabila sa valoare și obligă într-un fel edificii Bacăului, și nu numai, să investească mai mult în organizarea ediției din acest an a Festivalului Național ce-i poartă numele, care ar putea cuprinde și o superbă seară de poezie într-un cadru natural de excepție: Slănic Moldova. Este doar o propunere de care nu ar fi rău să se țină seama.
Acestea au fost doar cîteva dintre evenimentele frumoase ale anului 2004, evenimente pline de lumină și bucurie sufletească, dar întunecate de atentatul terorist de la Madrid, de măcelul de la Școala din Beslan – Osetia de Nord și de devastatorul cutremur de peste 9 grade Richter din arhipelagul indonezian, ce a schimbat harta lumii.
La ce să ne așteptăm pentru 2005? Cred că la un an foarte efervescent, cu profunde schimbări la nivel planetar.
Romulus Dan Busnea trei secole înainte

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!