Deștul pe rană

Bestial group

Nu mai este un secret pentru nimeni că România este condusă de ocultele grupuri de interese din țară și, în parte, de oculta internațională.
în perioada interbelică aceste grupuri de interese formau camarila regală, iar în timpul Ceaușescului – apropiații dictatorului și acel pseudofactotum, celebrul Birou Politic.
Pentru că România nu a avut o clasă politică, un curent care să se fi opus „conducătorului iubit”, ci doar voci răzlețe care aveau în spate girul Occidentului, evenimentele din decembrie 1989 au fost controlate, intern, de către eșalonul doi al PCR, mai marii fostei miliții și securiștii care dețineau puterea informației – dosarele.
Așa-zisa Revoluție a schimbat doar dictatorul și o parte din camarila sa, eșalonul doi al PCR venind în forță alături de Ion Iliescu.
Cei 15 ani de tranziție au dus la închegarea unor puternice grupuri de interese care în bestialitatea lor, sub paravanul unei democrații autentice și economiei de piață, au dus economia în ruină prin devalizarea băncilor, vinderea pe mai nimic a coloșilor industriali, șomaj cronic și o brumă de ajutor social pentru voturile celor lipsiți de cele mai elementare condiții de trai.
Indiferent dacă în fruntea statului s-au aflat Iliescu ori Constantinescu, grupurile rapace au subminat economia națională. Geambașii politici sau unit cu deținătorii de valută și informații forte și au jefuit țara, președinții și premierii fiind simple marionete pentru că puterea nu le aparținea în fapt.
Iliescu s-a rezumat să se considere constant „sărac și curat”, în timp ce în juru-i cloaca se îmbogățea din taxele și impozitele gloatei, adică din bugetul statului, iar penibilul Constantinescu declară melodramatic: „m-au învins structurile securiste”.
Alegerile generale, parlamentare și pentru președintele României nu au schimbat mai nimic din caracatița ce bîntuie România.
Votul negativ de la prezidențiale nu înseamnă mare lucru atîta timp cît cele două camere ale Parlamentului sînt conduse de același fost partid-stat. Votul pentru președintele Camerei Deputaților, cu toate că trebuia să fie secret, nu a fost respectat, Alianța PNL-PD mărginindu-se să părăsească sala de ședință. Că Președintele României nu are putere o relevă și faptul că simpla părere în interviul din ziarul „Adevărul” a fost considerată ca poziție de forță anticonstituțională și grupul pesedisto-bolșevic a transmis în regim de urgență jalbe în proțap la Curtea Constituțională. în acest fel, președintele Băsescu a reușit doar să mărească procentul de colesterol al grupării pesediste, uitînd poate că puterea este a banului și nu a funcției.
Este adevărat că există puternice frămîntări în organismul partidului ce se declară social-democrat, dar de multe ori după starea de gripă anticorpii pot întări corpul bolnav. Și PSD are suficienți anticorpi.
Acțiunile Băsescului privind Rafo Onești, autostrada transilvană și eficientizarea frontierelor constituie doar o picătură în oceanul mafiei românești. Și nici nu se știe dacă aceste acțiuni se vor finaliza. Doar Iacobov a mai fost luat la întrebări în timpul Constantinescului și iată că omul se descurcă. Bineînțeles că nu este singur în afacere, prea mare încît să i se descurce ițele.
Procurorii și polițiștii au, și ei, simpatii și antipatii, drumul dosarelor spre instanță este foarte lung, iar unii judecători se ascund după pavăza inamovabilității, procedurile pot deveni foarte greoaie și lungi, încît pot depăși durata unui mandat prezidențial. Președintele țării trebuie să știe că fiara rănită este foarte periculoasă și să nu uite că grupul din jurul fostei puteri este prea puternic pentru a fi desființat cu interviuri ori declarații pe posturile de radio și televiziune.
Deocamdată, membrii Cabinetului, luați ca din oală, nu s-au arătat prea avizați și dispuși să se ia la trîntă cu marii boși, iar pe plan local, nici atît.
După cum merg evenimentele, echipajul Băsescului stăpînește mai mult complexul de timorare decît cel de „timonă”, glasul căpitanului fiind acoperit de hula mafiei, încît vîntul schimbării este perceput ca o dulce briză. (George TOPOLNIȚĂ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!