Dobînzile reale la creditele de consum rămîn o himeră

Etichetele lipite pe obiectele oferite în magazina la vînzarea în rate au rămas la fel. în nici unul dintre magazinele din Bacău – Altex, Domo sau Flanco, de exemplu – care vînd în rate nu a apărut în această săptămînă măcar o etichetă pe care cumpărătorul să poată citi, în afară de prețul obiectului, mărimea ratei lunare sau caracteristicile mărfii dorite, și dobînda anuală efectivă (DAE). Prin lege, de la începutul acestui an trebuia ca această minune să se întîmple, iar cumpărătorii să poată ști exact pe ce dau banii – care sînt, adică, toate taxele și comisionele de plătit pe lîngă ceea ce spune vînzătorul că oferă. Moda este acum, în aceste magazine, ca de la ușă, chiar și pe panouri stradale, vînzătorul să se laude că a cumpăra în rate înseamnă să o faci fără avans și cu dobînda zero. Și în băncile comerciale este la fel. Aici, creditele de consum – adică împrumuturile pentru cumpărarea de bunuri de folosință îndelungată – ar trebui să fie și ele afișate cu toate caracteristicile, mai bine zis cu toate condițiile de creditare, astfel încît să-ți dai seama cît de costă un asemenea credit, în final. Unii bancheri susțin că au operat toate cerințele noii legi a creditelor de consum, alții spun că nu prea ar fi posibil să afițezxe caracteristicile creditului, atîta timp cît, de la client la client, în funcție de vîrsta acestuia, de exemplu, altele sînt condițiile. La Economcoop Bacău, însă, președintele Stelian bejan spune că a reglementat toate modificările în strategia de acordare, iar cooperativa de credit cu acest nume este una dintre cele mai căutate de cei care își doresc împrumuturi de consum.
Pînă una-alta, DAE rămîne aproape așa cum a fost, adică un fel de himeră care bîntuie și prin magazine, dar și prin bănci.

Protecția consumatorilor nu are specilaiști bancari

Una dintre instituțiile abilitate și chiar obligate de lege să controleze afișarea DAE este Agenția națională pentru Protecția Consumatorilor. La Oficul acesteia din Bacău, directorul Sorin Elisei se vede, însă, pus în încurcătură din start. „Ce putem face, într-un timp atat de scut – ne-a declarat Sorin Elisei -, dacă noi nu dispunem de specialiști care să poată controla băncile dacă afișează dobînda anuală efectivă. în magazine, de exemplu, putem intra ușor, putem constata neregulile și în acest sens. Dar ce măsuri putem lua? Cine poate aplica , în asemenea cazuri, amenzi, dacă nu avem norme metodologice la o lege care mai multe lămuriri nu oferă”. Iar inspectorii de la Protecția Consumatorilor ar fi primii cafe ar putea lua măsuri împotriva celor care nu afișează DAE.

Și bancherii cred că legea este incompletă

Banca Națională a României și băncile comerciale au ajuns la concluzia că legea creditelor de consum este incompletă, confuză, nedreaptă, interpretabilă etc. Dar pe tot parcursul anului trecut, cînd legea a fost dezbatută public și în Parlament, BNR și bancherii n-au mișcat un deget. Cei care au dezbătut legea au reclamat două probleme importante: cea privind includerea unui bonus pentru creditele achitate în avans și posibilitatea ca băncile să despăgubească clienții, în solidar cu magazinele, pentru produsele defecte. în primul caz, bancherii au reusit să-și impună punctul de vedere, adică s-a eliminat bonusul la plata anticipată, ba chiar s-a acceptat ca băncile sa fie cele care pot penaliza, printr-un comision, plățile în avans. Formularea din lege a rămas însă ambiguă: „clienții vor beneficia de o reducere echitabilă a valorii creditului”, ceea ce înseamnă că dobînda va fi recalculată în funcție de valoarea creditului rămas după achitarea unei plăti în avans.
Dacă prima problemă se poate considera ca fiind rezolvată în favoarea băncilor, în cea de-a doua a fost un compromis. Bancherii au reclamat că nu sînt de acord să acorde despăgubiri în cazul defecțiunilor produselor cumpărate prin credit, lucru care privește doar magazinele. Corect, dar dacă respectivul magazin intră în faliment sau vrea să înșele clienții, cum mai pot aceștia să fie despăgubiți? Pentru că, de fapt, banca face un parteneriat cu furnizorul de produse pentru a servi clienții, iar cînd faci echipă cu cineva, răspunzi și pentru greșelile lui. Astfel că legea prevede, la fel de corect, că bancile trebuie să despagubească clienții, dar numai „dacă acțiunile consumatorului împotriva furnizorului au eșuat”. Iar acestea nu sînt decît două probleme. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!