Seceta a început să își arate colții

Ca un paradox al iernii, știută de toată lumea cu temperaturi scăzute și precipitații abundente, noiembrie, decembrie 2004 și ianuarie a.c. au fost caracterizate de specialiști ca fiind luni calde și secetoase. Mai mult, faptul că nu a plouat consistent și uniform de mai bine de patru luni a determinat acum, la mijlocul lunii ianuarie, scăderea nivelului pînzei freatice și, implicit, a nivelului apei din fîntînile gospodăriilor țărănești. Prin urmare, sătenii din comunele băcăuane aflate zonele de relief colinar au trecut la raționalizarea apei potabile, chiar dacă nu au culturi agricole de întreținut, iar numărul animalelor din bătătură este consistent mai mic decît la începutul lunii decembrie a anul trecut. Meteorologii, specialiștii de la Direcția Apelor „Siret” și cei de la Sistemul Național de âmbunătățiri Funciare (SNIF) spun că situația poate reveni la normal, cu condiția știută de toată lumea: să ne dea Dumnezeu ploaie sau ninsoare.

Hidrologii trag semnalul de alarmă, dar nu se panichează

Comunicatul celor de la Agenția Națională „Apele Române” pune în evidență faptul că „precipitațiile căzute în luna decembrie 2004 sînt deficitare din punct de vedere pluviometric (al precipitațiilor căzute – n.r.), dar acest lucru se resimte mai puțin în variația nivelului freatic. în plus, trebuie avut în vedere – se arată în comunicat – faptul că evaporarea și transpirația solului în lunile noiembrie și decembrie este redusă, consumurile de apă fiind mai mici”. Purtătorul de cuvînt de la Direcția Apelor „Siret”, Georgiana Drăghindă, rezumă cele afirmate mai sus prin aceea că „este într-adevăr o scădere a umidității solului, dar din punctul de vedere al hidrologilor nu putem vorbi despre o stare de secetă”. Cei care se ocupă cu spațiul hidrografic al rîului Siret spun că s-au resimțit în ultimii 5 ani perioade secetoase, dar cu siguranță efectele cele mai grave resimțite au fost cele petrecute în urmă cu 2 ani, adică în vara lui 2003. în același context, meteorologii exemplifică și ei printr-o notă trimisă oficialităților din județ că „precipitațiile căzute în luna decembrie 2004 au fost situate în general sub valorile medii multianuale ale acestei luni. Iar în prima decadă a lunii ianuarie 2005, precipitațiile căzute au fost nesemnificative”. Hidrometeorologii au ajuns totuși la concluzia potrivit căreia „cantitățile reduse de precipitații din ultimul interval de timp (25-35 zile) se resimt deocamdată mai puțin în regimul nivelurilor freatice din Moldova”. Specialiștii care în acest moment monitorizează cele peste 500 de foraje existente pe teritoriul Direcției Apelor „Siret” au ajuns la concluzia că „în prezent, nivelurile apelor subterane, deși situate cu puțin sub valorile medii multianuale și aflate într -o tendință ușoară de scădere, nu pun încă probleme deosebite în asigurarea alimentării cu apă a rețelei hidrografice și a folosințelor de apă”. Totul, în condițiile unei exploatări raționale a resurselor.

Apa din fîntînile sătenilor scade văzînd cu ochii

Și specialiștii de la Sistemul Național de âmbunătățiri Funciare (SNIF) spun că există deficit de apă în sol. După cum declară directorul SNIF Bacău, Viorel Radu, „în acest moment putem vorbi despre o înjumătățire a apei existente în sol, acolo unde avem culturi agricole. Adică capacitatea de cîmp, pentru o adîncime cuprinsă între 0 și 20 de centimetri (partea de răsărire a grîului) este jumătate decît ar trebui să fie”. Radu a precizat că în prezent, pe o suprafață de un hectar de cultură există aproximativ 400 de metri cubi de apă, în condițiile în care, în mod normal, ar trebui să existe 800 – 840 de metri cubi de apă. Specialistul de la SNIF a mai spus că rezerva de apă în sol este scăzută la jumătate, dar că, la adîncimi cuprinse între 0 și 80 sau 100 de centimetri, deficitul de apă se mărește. Soluția, în opinia directorului Viorel Radu, este una cunoscută de toată lumea, în general, și de țărani în mod cu totul special: „Să ne dea Dumnezeu ploaie sau ninsoare”. Despre precipitații pomenesc și sătenii. Spre exemplu, cei din comunele băcăuane Traian și Secuieni au început să se confrunte cu lipsa apei, dar își fac speranțe că ninsoarea nu va întîrzia să apară. Ion Miron din comuna Secuieni spune că apa nu i-a secat din fîntînă, dar aceasta din urmă nu este nici pe departe la nivelul care ar trebui să fie de obicei. „Eu am o fîntînă adîncă de vreo 27 de metri. Din luna decembrie am observat că nivelul pînzei apei freatice a scăzut. Toată lumea spune că apa a scăzut. Dacă de regulă aveam în fîntînă o adîncime de 10 -11 metri, acum nici pe jumătate nu s-a mai adunat. Și vecinul lui Miron, Ștefănică Bibire, împărtășește aceeași stare de fapt. „A scăzut nivelul apei, așa că folosesc în acest moment apă doar pentru strictul necesar. Am săpat în primăvara anului trecut o fîntînă adîncă de vreo 6,5 metri. Meșterii care au terminat-o mi-au spus că am o adîncime de peste 3 metri de apă. Am măsurat din nou la sfîrșitul săptămînii trecute și cred că am mai puțin de un metru jumate adâncime”. Sătenii au concluzionat că dacă ploaia sau ninsoarea îi va ocoli și în următoarele două săptămîni, este posibil ca fîntînile să sece în totalitate. (Bianca TOMESCU, Florin NISTORESCU)ranspirația solului în lunile noiembrie și decembrie este redusă, cons

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!