Benzină de peste 3,5 miliarde de lei a dispărut din Rafinăria Dărmănești

Tot mai multe nereguli legate de afacerile derulate prin Rafinăria Dărmănești încep să iasă la suprafață cu cît trece timpul de la declararea oficială a falimentului societății. Astfel, lichidatorul se vede pus într-o situație deloc de invidiat, pentru că trebuie să justifice, măcar în ochii opiniei publice, faptul că a degrevat de orice responsabilitate mai marii rafinăriei în condițiile în care, de exemplu, din rafinărie au dispărut în mod misterios cantități importante de benzină. Acestea figurau pe acte în stoc, dar în realitate nu se mai găseau în rezervoare de cine știe cînd. Lucrurile au început să iasă la iveală de cînd se studiază cu mai multă atenție actele contabile ale societății. Sau ce a mai rămas de pe urma procurorilor care, în vara anului trecut, au încărcat documentele cu camioanele și buni duși spre București au fost. Astfel, la verificările efectuate pe plan local a reieșit faptul că „soldurile scriptice existente în balanța de verificare la 31 decembrie 2003 atestau existența a unei cantități de materii prime în valoare de 3,2 miliarde de lei, iar pe stocul de produse finite, benzine și motorine în valoare de 334 de milioane de lei. Situația faptică nu corespunde cu cea scriptică, întrucît la data respectivă în societate nu mai existau în stoc nici materii prime, nici produse finite”. Contactat, lichidatorul societății a dat din colț în colț și inițial a refuzat categoric să stea de vorbă cu noi pe această temă. „De unde naiba tot aflați chestii de astea? E secret!”, a încercat să ne închidă gura prima dată avocatul Tabarcea. Mai apoi, el s-a mai calmat și a încercat să ne poarte cu vorba, ba că încă nu-i gata expertiza contabilă care se efectuează în acest moment, ba că dacă sînt scoase din context astfel de date se pot interpreta în fel și chip, ba că trebuie să mai avem puțină răbdare pînă se finalizează expertiza contabilă pentru a avea o imagine completă și corectă despre situația în care a preluat rafinăria.

Benzina exista doar pe hîrtie

Pînă la urmă, el a recunoscut că situația este reală în ceea ce privește dispariția unei cantități de motorină din rafinărie. „Ei, acum nu știu să vă spun despre ce cantitate este vorba, că sînt pe drum, nu sînt la birou. Dar suma este cam aceea pe care o spuneți: peste trei miliarde de lei la materie primă și vreo 300 de milioane de lei la produse finite. Cantitățile astea erau doar pe hîrtie, nu și în depozite”, ne-a spus Tabarcea, cu greutate, deși datele din dosarul de lichidare sînt publice. Alexandru Tabarcea a refuzat însă să ne spună, cu toate insistențele, dacă acea cantitate de benzină a dispărut după ce s-a declarat falimentul rafinăriei sau înainte de această dată. „Asta nu pot să vă spun pentru că eu am preluat societatea pe 27 octombrie 2003, dată la care am fost înștiințat oficial despre numirea mea ca administrator judiciar la Rafinăria Dărmănești. Am făcut inventarul la preluare, și la confruntarea cu hîrtiile s-a descoperit că ar fi trebuit să existe acea cantitate de materii prime și produse finite, dar care în realitate nu era de găsit”, ne-a mai spus Tabarcea. Situația reală nici nu avea cum să fie altfel, din moment ce foștii salariați ai rafinăriei au spus în gura mare, încă de anul trecut, că prin societate nu mai există nici un dram de petrol. „La campania electorală a venit Corneliu Iacobov și ne-a spus că dacă votăm PSD-ul și cîștigă vom trăi cu lapte și miere pentru că pentru că aici este petrolul, sub picioarele noastre, iar acum îl căutăm prin canale dar nu mai găsim nici de leac, pentru că au vîndut pînă și petrolul care alcătuia zestrea instalației (cantitate de petrol care asigură conservarea instalațiilor pe timp de iarnă, n.r.), așa cum nu s-a întîmplat niciodată de cînd e rafinăria”, spunea Mihai Avădănii cu un an în urmă, pe vremea cînd foștii salariați organizau mitinguri la poarta societății pentru că nu-și mai primiseră salariile. Era clar din spusele salariaților că fostul lor patron știa și care urma să fie soarta întreprinderii, din moment ce a recurs la o măsură unică în istoria rafinăriei, aceea de a goli instalațiile. Și mai limpede reiese faptul că dacă Iacobov a avut grijă să ia pînă și petrolul din instalații, despre cel de prin rezervoare nici nu putea fi vorba că l-ar fi lăsat zestre lichidatorului. (Mirela ROMANEȚ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!