Români în lumea largă – Corespondență specială

Recepție la ambasadă

După o prezență de aproape o lună și jumătate pe pămînt american, artiștii plastici băcăuani Gheorghe Parascan și Viorica Cocioiu au pătruns în „lumea bună” a artelor de la antipozi, creindu-și deja un nume de relevanță în rîndul acesteia. „Imagine pentru România” – este sloganul care i-a adus aici și sub inspirația căruia își organizează expozițiile. Un argument de ultimă oră în favoarea lor: în curînd vor organiza, aici, două expoziții găzduite de sediul ambasadei române. O relatare pe această temă, în foto-reportajul care urmează:

Ambasada României la Washington DC. în urma invitației ce ni s-a adresat zilele trecute, de a participa la un moment cultural românesc în cadrul manifestărilor obișnuite organizate în cadrul Ambasadei României la Washington DC, pe la orele 7 după-amiază ieșim din Fairfax, trecem prin Arlington și după o îmbulzeală controlată de mașini pe șoseaua de centură 495 intrăm în centrul
capitalei americane. După zeci de cotituri pe străduțe cu aluri mai mult europene decît americane, ne oprim în fața sediului Ambasadei României. Chipuri vesele, ținute „la șapte ace”, funcționari amabili. Urcăm imediat la etaj, unde deja muzicianul
și compozitorul Nicolae Voiculeț interpreta, cîntînd succesiv la mai multe naiuri, melodii stil Gheorghe Zamfir, ce-i drept puțin mai spre ritmurile maramureșene. Lume multă, se mai aduc scaune. Se umplu zecile de pahare cu șampanie, se aduc torturi, fructe extra și brînzeturi cu aspect ciudat asezonate cu biscuiți tipic americani.
De altfel, astăzi este și ziua excelenței sale Sorin Ducaru, ambasadorul României în Statele Unite. Concertul „prinde”. După aplauze îndelungate, Nicolae Voiculeț se retrage, urmărit de privirile pline de apreciere ale publicului. Ambasadorul își intră deplin în rolul de gazdă prezentîndu-și invitații de seamă din partea guvernului american, după care prezintă expoziția de icoane pe sticlă a artistei maramureșene Ioana Deac. Toate cuvîntările se rostesc în limba engleză, dar atenția celor prezenți este disipată de comentariile cu cei cunoscuți; sînt obișnuitele discuții pe teme de actualitate din România purtate în cel mai neaoș limbaj de pe Dâmbovița. Doar invitații ambasadorului sînt… majoritari!
Atmosfera se înviorează spre finalul cuvîntării, cînd invitația la un pahar de șampanie se face auzită. în rest, totul decurge asemeni unui vernisaj „de rutină” din Bacăul nostru drag: șampanie, vinuri fine, fructe, sucuri, autoservire. Personajele elevate se angajează în discuții convenționale, prietenești, zîmbesc la prezentări etc.etc…
în ceea ce ne privește, șansa ne surîde din nou: ambasadorul României ne oferă două săli pentru viitoarele expoziții. Sperăm ca în curînd să fim și noi eroii unor acțiuni organizate la sediul ambasadei țării noastre.
Seara se prelungește, cunoaștem lume de înaltă ținută. Prietenul și mentorul nostru – profesorul universitar Ștefan Niculescu-Maier –
ne face cunoștință cu Părintele Calciu, cunoscut în capitala americană de mai toți românii și o figură emblematică pentru conaționalii noștri..
într-un tîrziu părăsim sediul Ambasadei României și ne înscriem în circulația nocturnă a megapolisului. Washingtonul este minunat seara. Un singur inconvenient: înghesuiala miilor de mașini de ultimă generație. Toate merg „întins”, cu 110 kilometri pe oră, și nici măcar nu sesizăm viteza. E o agitație complexă, dar care se derulează ordonat, liniștit. Nimeni nu claxonează, nimeni nu se manifestă violent sau indecent. Aviz România!
Intrăm din nou în Arlington și alunecăm lin spre dulcea liniște a vilei. Nu pot uita trilurile de peste zi ale păsărilor, cîntecul păsării roșii – pasărea Cardinal, un fel de emblemă specială a statului Washington, dar nici zbenguielile veverițelor, atît de obișnuite
cu prezența noastră încît nici nu ne mai dau atenție.
încheiem o zi plină de bucurii cu o seară interesantă, autentic românească, în miezul capitalei americane. O zi în care România „a mai marcat un punct” – spre a-i imita pe americani atunci cînd le iese jocul…

Din Washington pentru „Ziarul de Bacău” –
Gheorghe Parascan și Viorica Cocioiu care i-a adus aici și sub inspirația căruia își organizează expozițiile

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!