Județul Bacău intră pe „Filiera laptelui”

Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DADR) a județului Bacău a încheiat, săptămîna trecută, campania pentru promovarea proiectului „Distribuția produsului din gospodăria țărănească spre piață”. Campania a vizat sensibilizarea crescătorilor de animale și a autorităților locale vizavi de cerințele pieței în perspectiva aderării României la Uniunea Europeană. Astfel, accentul a fost pus pe creșterea animalelor și pe colectarea produselor de pe această filieră. întîlnirile cu producătoprii și autoritățile locale au avut loc la Bacău, Onești, Moinești și Dealu Morii. Am trecut în revistă concluziile care s-au impus după această campanie cu directorul executiv al DADR Bacău, Mihai Banu.

– Cum au primit, domnule director, crescătorii de animale și autoritățile propunerile dumneavoastră?
– Am denumit proiectul nostru „Distribuția produsului din gospodăria țărănească spre piață”, pentru că în această zonă economică este o rezervă foarte mare de venituri, pe care noi am identificat-o sub formă de lapte și carne. Noi am luat, în prima etapă, partea care domină gospodăria țărănească, aceea care se referă la taurine – pentru lapte și carne. Dacă ar fi să fac un clasament pe zone, aș spune că în zona Onești a fost cel mai mare interes, apoi în zona Dealu Morii – Valea Zeletinului. Puțin interes, și sînt surprins, a fost la Moinești, deși este o zonă în care efectivul de animale este destul de numeros. Cred că am ales prost locația, pentru că unii primari nu au vrut să vină acolo. Cînd e vorba de economie și de interes comunitar, nu mai contează, însă, unde te întîlnești. Nu-i puteam împărți pe primari pe culori politice, ținta finală fiind gospodăria țărănească nu primarul localității.

Cu ochii pe piața europeană a laptelui

– Cum interpretează oamenii noul concept de piață organizată, așa cum apare el în varianta aderării la Uniunea Europeană?
– Mulți au ridicat problema mentalității. Ei au spus că va fi greu să-i convingem pe oameni să înțeleagă că în 2007 situația desfacerii produselor din gospodăria țărănească va fi extrem de delicată. Noi, însă, nu am mers între oameni numai pentru popularizarea conceptului, ci am făcut și o serie de oferte. Am punctat pe organizarea sistemului de distribuție, pe cum anume ar trebui să se producă pentru o piață organizată, dar am dat și proiecte. Mai nou, avem de la Guvern un milion de lei noi pentru dezvoltarea zonei de munte și lucrăm la alte proiecte, cu aceeași destinație. Urmărim filiera produsului: dorim să scoatem produsele la piață, la o calitate care să le asigure și un preț bun. Am constatat peste tot că prețul laptelui, de exemplu, este acum la jumătate.
– Dar este un preț pe care așa îl oferă procesatorii de lapte.
– Nu învinovățesc procesatorii, pentru că și ei au interes ca laptele să fie de foarte bună calitate, pentru a scoate un produs de bună calitate, care îi dă și preț. Din lapte acidulat și cu încărcătură de germeni foarte mare nu se pot face iaurt, produse de foarte bună calitate. Problema, la Bacău, este însă legată de capacitatea procesatorilor de a mobiliza o cantitate mare de lapte și de a investi pe această filieră. Mulți m-au întrebat de ce nu vin procesatorii să se implice în aceste proiecte. Procesatorii gîndesc, însă, altfel decît noi. Direcția Agricolă este o instituție publică, ea are interes să scoată produsele din gospodăria țărănească, să le ducă la piață. Pe cînd procesatorul are interes să-și maximizeze profitul gospodăriei pe orice cale, interese strict comercial.

Un milion de lei pleacă la munte

– Ați amintit de milionul de lei pe care l-ați primit de la Guvern pentru zona de munte. Puteți folosi banii pentru realizarea proiectului de colectare a laptelui?
– în total vor fi aproape 1,7 milioane de lei noi, pentru că milionul de la Guvern reprezintă numai 60% din valoarea investițiilor pe care le vom realiza. Cu partea de 40% trebuie să vină beneficiarii. Guvernul ne-a dat subvenția pentru a dota gospodăria țărănească din zona montană cu echipamente. Deja am dat ordin departamentului de dezvoltare rurală să elaboreze o serie de proiecte. Nu vom împrăștia banii fără proiecte. Banii aceștia trebuie să aibă o singură țintă: să scoată produsul din gospodăria țărănească pe piață. Iar de această dată urmărim filiera laptelui. Vom selecta acele gospodării care au vaci cu lapte și acolo vom interveni să-i ajutăm, cu o motocositoare, cu o greblă mecanică sau cu un echipament de muls, pentru două sau mai multe vaci . Să constituim asociații, pentru că acum acestea se pot constitui numai cu trei membri, iar asociația va putea lua și un tanc de răcire a laptelui și va porni un punct de colectare. Se pot scoate pe piață zilnic 100 – 200 de litri de lapte dintr-o zonă foarte restrînsă. Sperăm ca această aoperațiune să o facem în maxim trei luni. Trebuie să-i mai și culturalizăm în acest domeniu pe oameni. Să-i convingem că acei bani trebuie să producă alți bani. Iată de ce departamentul nostru de la dezvoltare rurală lucrează, în acestă perioadă, la cel puțin 70 de proiecte pentru ca cele 1,7 milioane de lei să scoată pe piață în special lapte. Despre carnea de taurină vom discuta în altă etapă. E un început și iată că venim și cu o sursă de finanțare. Dacă reușim în cele 17 localități din zona montană să organizăm 70 de proiecte, va fi un succes, un exemplu și pentru cei din alte zone. Apoi intrăm și partea de finanțare din SAPARD.

Startul se dă pe 5 iulie

– în cîte localități sperați să aplicați proiectul?
– Unii ne-au spus că dacă vom reuși ca măcar 30 la sută din ceea ce ne-am propus să se înfăptuiască tot ar fi bine. Evident, nu ne așteptăm că în toate localitățile județului va fi același interes, Există o stare de indiferență, sau poate de suficiență. Mulți oameni s-au obișnuit cu un anumnit mod de viață, greu de schimbat. în județul Bacău sînt peste 43.000 de gospodării țărănești. Numai 15% dintre acestea dacă ar intra în sistemul pe care îl vrem noi ar fi un pas foarte mare. Ar fi 6.000 de gospodării, cu 7 – 8 mii de vaci cu lapte pentru o filieră comercială. în clipa aceea, probabil că vor mai veni și alții, iar acest bulgăre de zăpadă se va mări. Important e să pornim. Gospodăria țărănească se poate dezvolta dacă vinde lapte și carne. Din cele 107.000 de gospodării, 43.000 sînt specializate. Adică 40%. Nici nu avem interes ca 40% dintre țărani să lucreze aici, ci doar 10 – 15%. Noi nu dezvoltăm viitoarea fermă decît dacă dezvoltăm intersul pentru aceasta, pentru creșterea vacilor pentru lapte, a tineretului taurin. Or, pentru aceasta trebuie să constituim grupuri organizate, după anumite reguli. Aceasta trebuia să înceapă de acum șase ani, din 1999, de cînd România a semnat primele documente pentru aderarea la Uniunea Europeană. Dacă intrăm într-un club, trebuie să jucăm după regulile lor. Deci trebuie să intrăm pe piață cu produse egale din punct de vedere calitativ cu cele din UE. Noi dorim să facem și exploatații mari, dar la vremea aceasta și gospodăriile mici pot avea un rol benefic.
– întrebarea este, acum, cînd veți porni efectiv la treeabă?
– Marți, 5 iulie, vom face noua organizare a Direcției Agricole. Vom crea două departamente de lucru, care se vor ocupa de două proiecte mari: colectarea laptelui și cultivarea sfeclei de zahăr. Unul dintre departamente se va ovcupa de politicile agricole și de monitorizări. Dezvoltarea rurală, însă, va deveni un departament extrem de important pentru agricultura județului, care împreună cu centrul județean de consultanță și agenția de plăți trebuie să reprezinte viitorul în agricultură. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!