Elevii rromi încep să iasă în lume

Codruța Anca Sandu este candidata de etnie rromă cel mai bine clasată în urma examenului de capacitate. Cu o medie aproape de nouă, absolventa de la Școala „Georgeta Mircea Cancicov” din Bacău a ales să urmeze Colegiul Economic „Ion Ghica” din Bacău, unde s-a înscris la clasa de contabilitate. Pentru același domeniu de activitate a optat și Ioana Petrache, care a terminat la Școala 4 Comănești și, cu media 8,60, s-a înscris la Liceul „Dimitrie Ghika” din oraș, la specializarea activități financiare și contabilitate. „Am participat la repartizarea rromilor pentru că sînt din această etnie și vreau să fiu sigură că intru. Am ales contabilitatea pentru că vreau să învăț o meserie, iar după ce termin să mă înscriu la ASE. Am venit ca să fiu sigură că intru, să nu mai am emoții la admitere”, ne-a declarat Ioana Petrache. Georgiana Cozma, absolventă a școlii 7 Onești, a avut media 7,58 și s-a înscris la clasa de filologie a Colegiului Național „Dimitrie Cantemir” din Onești. „Nu stau bine cu matematica, de asta merg la filologie. Vrea să fac și eu ceva în viață, poate fac facultate și am să predau româna. Cu media asta, dacă nu erau locurile pentru rromi, m-aș fi înscris la Poni”, a spus fata.

Elevii rromi fug de colegiile tehnice

De altfel, mai toți candidații care au fost prezenți la Inspectoratul Școlar Județean Bacău la admiterea pe locurile special rezervate candidaților de etnie rromă au recunoscut că au profitat de această oportunitate pentru că, altfel, mediile lor erau prea mici ca să concureze de la egal la egal cu restul absolvenților. Mai toți au ales colegii bune din orașele din care vin și au fugit de cele tehnice, unde se presupune că vin cei mai slab pregătiți. Emanuel Răzvan Baciu, din Comănești, a ales clasa de matematică- informatică a liceului din Comănești pentru că îi plac aceste discipline. „Trebuie să învețe, și el, o meserie, ca să facă ceva în viață. Poate o să dea și la o facultate. Nu știm ce ne oferă ziua de mîine, iar dacă nu ai carte nu faci prea mare lucru”, ne-a declarat bunica băiatului, care l-a însoțit la repartizare. Aceasta avea, însă, o altă problemă. Mai avea un nepot care luase, și el, examenul de testare, dar al cărui interes pentru carte nu strălucea. „El îi mai slab la carte și nu știu ce să fac cu el. âi bolnav, în pragul cancerului, stă mai mult prin spital. Dar nici acasă nu pot să-l țin, tre să se ducă la școală. Acu, dacă intră la liceu, nu știu dacă face față”, spunea ea. Temerea ei este justificată, de vreme ce mai toți profesorii din spun că nivelul de pregătire a elevilor rromi este mult sub cel al claselor în care ajung. Iar mulți dintre ei nu reușeau, în anii trecuți, să termine nici măcar clasa a IX-a, darămite 12 clase.

Puradeii de la ceaune rămîn în mizerie

Dacă în anii anteriori pe primul loc în topul preferințelor erau locurile de la învățători, educatori sau profilurile tehnice, în acest an lucrurile s-au mai schimbat. Candidații rromi cu medii mari au ales contabilitatea, convinși că după patru ani de liceu vor învăța o meserie căutată pe piața muncii. Au fost și multe cazuri în care elevi cu drept să se înscrie la liceu au ales filologia sau profilul matematică-informatică. Interesant este că printre cei 21 de candidați care au participat la repartizarea pe locurile de la liceu, cei mai mulți sînt de la orașe. în ciuda faptului că, în total, au fost rezervate elevilor rromi 108 lucuri, dintre care, după repartizarea de ieri, 80 la sută au rămas libere. Au lipsit aproape cu desăvîrșire elevii din mediul rural, acolo unde cu greu rromi termină opt clase. Măsura creării locurilor pentru licee a fost luată în ideea de a motiva elevii din comunitățile rrome, în special de la țară, să acceadă la o formă de învățămînt superioară. Numai că socoteala guvernanților nu se prea potrivește cu realitatea de la Gura Văii sau Corbasca, unde rromii preferă să trăiască tot din făcut ceaune, din adunat fier vechi sau furat. Pentru că cei mai mulți își iau gîndul de la școală din clasa a IV-a. (Costinela BREAHNĂ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!