Arta mistificării

„Proprietarul istoriei”!

*Mihai Roller, marele falsificator al istoriei românești

București – 2 noiembrie 1948. Cîteva tancuri cu steaua roșie inscripționată pe blindaje trec zgomotos pe bulevardele orașului, împrăștiind frunzele căzute pe străzi. în aula Academiei Republicii Populare Române președintele acesteea – savantul biolog Traian Săvulescu, are mari emoții. Deodată, ușile se deschid și în prag apare un bărbat mărunt de stat, îmbrăcat într-un costum de croială sovietică și cu șapcă pe cap. E noul „proprietar al istoriei”, Mihai Roller. Are doar 40 de ani și este autorul volumului „Istoria R.P.R.”, care a avut deja două ediții succesive. Intelectualitatea română tremură la auzul numelui său. Chiar și mersul, dar și gesturile îi poartă amprenta sovietică. Ascensiunea lui în viața „științifică”, dar și în cea politică, e uluitoare, iar biografia – senzațională! „Academicianul” văzuse lumina zilei pe 6 mai 1908 pe meleaguri băcăuane – la Buhuși, studiile secundare făcîndu-le la Bacău. La vîrsta de 18 ani frecventa deja cercurile PartiduluiComunist, al cărui membru a devenit în 1926. â!n anul 1937 scoate două cărți. Una la București – „Din istoria drepturilor omului”, și alta la Piatra Neamț, intitulată „Contribuție la istoria socială a României”. De unde avusese banii pentru editarea acestor cărți? Astăzi se știe: direct de la Moscova! în anul 1944 primea banii chiar din mîna tovarășei Ana Pauker. Un an mai tîrziu publică un studiu – „Pagini ignorate din istoria României moderne” – o „pledoarie – după propria-i mărturisire – pentru cercetarea istoriei muncitorimii române”. „Concepția materialismului dialectic și a materialismului istoric ne înarmează și cu principiile de bază ale cercetării științei istorice” – scria el cu mîndrie. Puțin mai tîrziu adăuga: „Să învățăm limba lui Lenin și Stalin” pentru că „…numai limba rusă ajută știința și cultura să prospere în R.P.R.”!
Dar cum a reușit Roller să scrie „Istoria R.P.R.” atît de repede? Răspunsul îl dă cercetătorul Mihai Stoian: „Sovietizarea unei țări – capturarea ei pe orbita Kremlinului – se plănuia din timp, minuțios și perfid (…) de agenți cu influență, gata să manipuleze adevărul istoric, folosind minciuna drept cărăuș”. „Așa s-a împărțit în vremea aceea «moșia», scria Belu Zilber: Roller era proprietarul istoriei, Ivașcu al presei, Chișinevschi al ideologiei, Bodnăraș al armatei, Teohari Georgescu al poliției…”. Așa că la 2 noiembrie 1948 Mihai Roller devine fără probleme academician, și chiar vicepreședintele Academiei! Roller nu stă degeaba. Academia trebuia „purificată”. începe frica, sau „tirania dosarului”.
în „Decretul de funcționare” semnat de dr. Petru Groza se arăta, printre altele, că „Nu pot fi membri ai Academiei R.P.R. persoane care prin activitatea lor s-au pus în slujba fascismului și reacțiunii, dăunând prin aceasta intereselor țării și ale poporului”. Modelul este următorul: „Academia Republicii Populare Române va avea întotdeauna în față Academia de Științe a U.R.S.S., care este prototipul Academiei active”. începe epurarea. Un număr de 97 de membri dispar din rîndurile ei, printre care Lucian Blaga, Marcu Beza, Adrian Marin, Sextil Pușcariu ș.a. Apar, în ropote de aplauze, noii „academicieni”: Alexandru Toma sau poetul A. Toma, Ion Păun Pincio, Theodor Neculuță, Alexandru Sahia… Se ajunsese pînă acolo încît „Academia R.P.R. n-a păstrat de la fosta Academie decît titlul!”. M.S. regele Mihai I declara, într-un interviu din august 1990: „Mistificarea istoriei este, poate, cel mai mare rău care s-a abătut asupra țării noastre în timpul dictaturii comuniste (…) prin amestecul ambiguu de adevăr și minciună”.
Ce s-a întîmplat, ulterior, cu „academicianul Roller”? S-a îndreptat acolo unde nu este minciună și fals, adică la ceruri, în data de 21 iunie 1958, cînd abia împlinise 50 de ani. între timp primise „Premiul de Stat” și fusese trecut în nomenclatorul CC al PCR. Dacă ar mai fi trăit am fi învățat istoria națională în… limba rusă!
Astăzi, la Buhuși, nimeni nu-și mai aduce aminte de „nemuritorul” academician Mihai Roller… (Eugen ȘENDREA)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!