Presiunea atmosferică: Cînd se înregistrează o creștere a
presiunii atmosferice de la valori scăzute 740 mmHg spre 760
mmHg sînt semne că vremea va fi favorabilă pescuitului. Dacă
aceasta scade de la presiuni mari, de 765-760 mmHg spre 750
mmHg, și mai jos, situația nu va fi prea roză.
Presiunea optimă pentru pescuit este situată în domeniul 755-765
mmHg, cu condiția de a fi stabilă. Dacă apar variații mai mari de 2
mmHg în decurs de 24 h atunci peștele va mînca mai puțin. În
general variațiile bruște ale presiunii atmosferice sînt nefaste. La fel
de rău va fi cînd presiunea se stabilizează la valori mari (770
mmHg). Peste această valoare mai bine ar fi să renunțăm la partida
de pescuit. O creștere lentă a presiunii și temperaturii apei va fi
foarte bună, dar dacă temperatura va fi staționară, situația nu va fi
deloc placută. O scădere lentă a presiunii, la o temperatură
staționară, este foarte bună, și este foarte rea dacă scade și
temperatura.
Temperatura apei: joacă un rol foarte important în modul de
hrănire al peștilor fiind recomandată determinarea acesteia cu
ajutorul unui mic termometru. Se știe că temperatura apei nu este
uniformă pe întreg volumul de apă, aceasta fiind variabilă în raport
cu adîncimea la care pătrund razele solare. Referitor la acest
aspect reamintim existența unei corelații între densitatea apei și
temperatură. Această corelație arată că densitatea maximă a apei
corespunde temperaturii de 4 grade C. Din acest motiv, indiferent
de anotimp, stratul de fund pentru zonele de adîncime mai mare de
1-1,5 m au 4 grade C oricît de grea ar fi iarna. Au fost făcute
afirmații publice că apa rîurilor poate atinge valori negative fără să
înghete pentru că este în mișcare. Este total eronat, energia
cinetică a moleculelor de apă se tranformă în caldură, determinînd
creșterea temperaturii apei aflate în mișcare. Este demn de
menționat că apa în stare lichidă, aflată în mișcare sau staționară,
nu poate avea valori negative. Afirmația este valabilă numai pentru
apa dulce, soluțiile saline avînd caracteristici diferite.
Revenind la temperatura de 4 grade C a stratului apei de fund,
aceasta face ca peștii să sa ascundă în straturile joase (în nămol)
atît în vremea iernilor grele, dar și în perioadele de căldura
caniculară. Uniformizarea relativă a temperaturii începe să se facă
prin luna noiembrie, cînd multe specii de pești nu se mai hrănesc
normal.
Alți factori
Apa aflată în încălzire lentă și ușor tulbure este foarte favorabilă.
Cerul ușor acoperit sau ploaia regulată sînt de asemenea
favorabile. Influența lunii poate fi resimțită de pești, în special în
apele marine, dar uneori și în bălți. Cele mai favorabile faze ale lunii
pentru undițari sînt crai nou și primul cvadrat. (Florin CRĂCIUN)
Lasă un răspuns