Băcăuanii mint de îngheață apele în hîrtiile oficiale

Pentru că nu există concordanță între veniturile reale și sumele trecute pe adeverințele salariale, pe baza cărora băcăuanii pot accesa creditele bancare, atît băncile comerciale, cît și inspectorii de muncă verifică la sînge veridicitatea acestor date. Controalele, în opinia bancherilor, au darul de a-i descuraja pe cei necinstiți, dar în același timp, oferă o reală posibilitate ca doritorul unui credit să poată lua din bancă sumele pentru care există acoperirea și putința de a fi înapoiate. După cum au precizat surse din sucursala Bacău a BNR, verificările au la bază exemple prin care oameni care aveau o salarizare reală cu puțin mai mare decît minimul pe economie au reușit peste noapte, cu sau fără complicitatea angajatorilor, să prezinte adeverințe de salarizare de super manager, adică de peste 100 de milioane de lei. Directorul sucursalei BNR, Ștefan Sîmbotin, a declarat că „datele de salarizare prezentate de persoanele fizice trebuie verificate prin sondaj de către ofițerii de credite. Se verifică veridicitatea datelor, dar și societatea comercială care a emis adeverința. Cazuistica a demonstrat că în realitate aceste firme nu există. De aceea, din 2004 s-a cerut în cazul acordării unor credite, indiferent de forma lor și copiile după cartea de muncă a persoanei, copie ce trebuie certificată de Direcția de Muncă și Ocrotiri Sociale (DMPS)”. Sîmbotin a atras atenția că băncile comerciale trebuie să dea dovadă în asemenea cazuri de maximă prudență, ori – spune șeful BNR Bacău – „acolo unde există suspiciuni pentru acordarea unor credite mai consistente, consiliul director al băncii respective poate refuza pur și simplu acordarea banilor”.

Neconcordanțe între cărțile de muncă și adeverințele de salarizare

La DMPS, directorul adjunct Ciprian Macovei este de părere că și „actele cu care se prezintă la această instituție salariații ce doresc bani din bancă nu au claritate, cît timp băncile cer totalul veniturilor persoanei pentru o anumită perioadă de timp, iar în cartea de muncă este trecut de regulă doar salariul de bază”. Macovei a declarat că „băncile, mai nou, pentru a nu cădea în vreo capcană, cer și fluturașii de salarii, dar și statele de plată din care reiese venitul celui care vrea să ajungă la banii băncii”. Inspectorul general adjunct de la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM), Ioan Barbu, are vizavi de relația salariat – bancă, o poziție situată undeva pe la mijloc. Și asta pentru că, pe de o parte spune el „nu de puține ori am fost puși în situația să avizăm o decizie de majorare salarială, pentru ca peste 2 – 3 zile, angajatorul să revină asupra ei. Am avut cazul cînd pentru vreo 50 de salariați s-a cerut o majorare de salariu consistentă, așa încît cei din urmă au ajuns la un nivel de cîștig lunar de 44 – 48 de milioane de lei. La un interval de timp foarte scăzut s-a revenit cu salariile de dinainte. Este posibil în acest caz – a spus Inspectorul de la ITM – ca salariații să se fi împrumutat în bănci, cum la fel de bine se poate ca, fără știrea lor, patronii să-i fi îndatorat în bănci pe angajați”.

BCR nu-și face probleme și simplifică procedurile de creditare

Pe de altă parte, chiar dacă nu există un cadru legal între șefii de la ITM și băncile comerciale, în baza căruia primii să aibă vreun ban de cîștigat, de pe urma unui contract de prestări de servicii, Barbu a precizat că ” devenise o prtactică faptul ca noi să avizăm adeverințele de salarizare ale oamenilor. De aici au început să apară problemele și chiar cazuri de abuzuri din partea bancherilor. Este cazul în care o bancă a insistat, probabil din necunoașterea legislației muncii, ca în anumite cazuri să se rețină unor debitori și sumele girate de angajatori, pentru îndeminizațiile de incapacitate de muncă”. Cert este – a conchis Ioan Barbu – că noi am renunțat la lucrul cu băncile comerciale. Dar rezolvarea loialității datelor înscrise pe aceste adeverințe poate veni prin creșterea responsabilității de care trebuie să dea dovadă patronii și șefii salariaților”. în mod cu totul surprinzător, bancherii de la sucursala BCR Bacău nu-și fac nici un fel de probleme vizavi de adeverințele doritorilor de credite. Mai mult, după cum a afirmat managerul de relații publice, Constantin Grecea, „pentru creditele mai mici de 1000 de euro, bani care îi trebuiesc omului pentru o anumită nevoie, BCR nu mai cere copia după cartea de muncă. Același lucru este valabil și pentru băcăuanii care lucrează cu BCR și, prin urmare, mai au unul sau mai multe credite în derulare”. Grecea a marjat și pe faptul că orice bancă comercială este greu de înșelat, cît timp în bazele de date există nivelurile de salarizare pentru diferite meserii, ori salariile pe care le plătesc diferiți agenți economici de la Bacău. Managerul de relații de la BCR a lăsat să se înțeleagă că banca, indiferent de cazurile izolate în care indivizi fără scrupule reușesc să înșele ochiul atent al bancherilor, promovează o politică de deschidere față de doritorii de credite. „Dar acest lucru nu înseamnă – a declarat Constantin Grecea – că sumele mari cerute trec ușor de Consiliul Director, for de conducere care în cazul unor falsuri în înscrisuri oficiale, anunță organele abilitate ale statului”. (Florin NISTORESCU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!