Bacăul, un oraș invalid la capitolul monumente decorative

Administrator

Pentru orice trecător este vizibil faptul că muncipiul Bacău este unul dintre orașele care suferă la capitolul monumente cu caracter decorativ. Pe orice stradă a orașului te-ai plimba nu întîlnești decît construcții seci și reci, specific perioadei realismului socialist, sau vile cu tendințe megalomane, apărute ca ciupercile după 1990. Arareori îți este dat să întîlnești o casă veche, de bun gust, sau o clădire nouă integrată din punct de vedere arhitectural. Cît despre monumente decorative, acestea pot fi numărate pe degetele unei mîini. Aproape că nu-ți vine a crede că aici există o breaslă de artiști plastici consacrați în țară și peste hotare.
„Orașul Bacău are probleme la acest capitol. în momentul de față există cele două monumente, «Știința» și «Arta», create de Zuaf Lelia și Naum Corcescu, aflate în fața Casei de Cultură «Vasile Alecsandri», există ansamblul creat de sculptorul Gheorghe Zărnescu, amplasat lîngă Poliția Bacău, care este proprietatea doamnei Viorica Filimon, și din care o parte a fost luată și dusă în curtea Muzeului de Artă, mai există grupul «Maternitate», al aceluiași sculptor, din curte Grădiniței Agricola, mai sînt cele două busturi din veacul al XIX-lea, al lui Vasile Alecsandri, din curtea Colegiului cu același nume, și al lui Kogălniceanu, demolat de comuniști, și depozitat în incinta Muzeului de Artă. în rest, nu mai întîlnești nimic”, ne-a declarat Gheorghe Barbu, specialist în cadrul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Bacău (DJCCPCN).
în opinia sa, lipsa acestui gen de monumente, face ca frumusețea orașului să aibă foarte mult de suferit. Cauzele penuriei artistice sînt greu de explicat. „Pur și simplu, prin Bacău nu ai unde să te plimbi. Există cîteva fîntîni arteziene, cum este cea de lîngă Policlinică, dar lîngă care oamenii nu se pot așeza, deoarece nu este suficient spațiu. Nici nu știu după ce criterii s-a făcut acel ansamblu înainte de 1989. Pe de altă parte, cînd vorbim despre monumente de artă decorativă, aici intră în joc arta modernă. Oamenii nu sînt pregătiți să recepteze astfel de lucrări de artă”, a mai spus specialistul. Gheorghe Barbu crede că orașul Bacău s-ar preta la ansambluri de genul unor fîntîni arteziene cu mai multe schimbări de poziție, care ar schimba orașul și i-ar da un alt farmec.
Că municipiul Bacău suferă la acest capitol este știut și la primărie. „Orașul suferă, deși locuri pentru monumente decorative sînt din belșug în Bacău. Zona centrală a orașului, marile intersecții în care, în loc de panouri publicitare, pot apărea ansambluri arhitectonice, parcurile, și lista poate continua”, ne-a declarat Silvian Cortez, arhitectul șef al municipiului Bacău. Din păcate, deocamdată, nu s-a înregistrat nici o firmă sau vreo instituție publică interesată să propună spre aprobare Consiliului Local un monument decorativ de for public. (Constantin GHERASIM)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.