Scrisoarea zilei

Parcul Cancicov – în pericol?

Stimată redacție,
încerc să mă adresez redacției „Ziarului de Bacău” cu una dintre problemele de o deosebită importanță pentru băcăuani, și anume: situația în care a ajuns fostul stadion din Parcul Cancicov, actualmente o veritabilă platformă de gunoaie. Pe această temă, în articolul alăturat am consemnat cîteva opinii despre problemele pe care le consider ca fiind de mare actualitate. în situația în care se va considera că cele prezentate în articolul „Parcul Cancicov – în pericol?” prezintă importanță pentru colectivitatea băcăuană, se va putea realiza o dezbatere publică a multora dintre problemele ce vizează reabilitarea și edificarea celui mai valoros parc din centrul orașului reședință de județ:

Parcul din centrul municipiului Bacău reprezintă una din zonele mult îndrăgite de cei care iubesc natura și încearcă să beneficieze de atracțiile ei. Anul 2005 a surprins această oază la dimensiuni de circa 20 de hectare, suprafață cu mult mai redusă decît cea deținută în anii 1940 sau cea din anii 1950 – 1952. Dacă vom răsfoi una din cărțile din biblioteca recent instalată în noua clădire a Muzeului de Științele Naturii, vom constata că prin anii 1864 – 1865 această localitate, care număra circa 8 000 – 9 000 de locuitori, dispunea de un parc comunal aflat pe malurile Bistriței, în suprafață de 24 de hectare, cu un ștrand și arbori seculari, precum și de dotările necesare unei zone de agrement, în condițiile în care „poluarea” nu figura pe lista inamicului numărul unu al omului. Din fostul și actualul „Parc Cancicov” s-au ciopîrțit, după 1955, suprafețe însemnate, pe care s-au construit blocuri de locuințe, un restaurant, clădiri pentru spitalul județean, un muzeu, spații gospodărești pentru Primărie – garaje, magazii și altele. Ceea ce este mai grav și la care mă voi referi în rîndurile ce urmează, o reprezintă apariția – cam din anul 1992, pe locul fostului stadion și în spatele actualului muzeu, o adevărată platformă pentru depozitarea de materiale reziduale provenite de la lucrările de construcții din zonă, precum și o gamă extrem de diversificată de gunoaie, care nu diferă prea mult de cele abandonate la rampa de gunoaie a orașului care funcționează în zona localității N. Bălcescu. Terenul despre care este vorba se află pe o suprafață de cîteva hectare bune ( 3 – 4), amplasat între Muzeu – strada Gării – Aleea Parcului și, la sud – cu una din laturile parcului.
Cît de agreabilă poate fi priveliștea oferită de această zonă? încercați să faceți o plimbare pînă la această „perlă” a Bacăului, cu intrare prin strada Gării, de fapt este și locul pe unde au acces tir-urile încărcate cu prețioasele gunoaie și veți reuși să vă convingeți pe viu. Mormanele de pămînt provenit din lucrările de construcții în decursul anilor 1992 – 2005 au fost completate cu o gamă diversă de resturi menajere care sînt depozitate în zona pusă în discuție, sub oblăduirea și îngăduința mandataților – aleși sau numiți – în conducerea treburilor comunității băcăuane. în fața acestui peisaj încerc să găsesc o motivație plauzibilă și care să stea, deci, în picioare, în fața oricărei exigențe, dar nu am reușit pînă la ora actuală. Una din explicațiile puse în circulație de către foștii edili susține că prin măsura luată s-ar realiza o supraînălțare a zonei. Interesant punct de vedere! în ce mă privește, consider că pentru a îngropa în pîntecele parcului vagoane de gunoaie, pămînt și resturi menajere nu poate fi considerată decît un atentat la sănătatea mediului și a locuitorilor din zonă, cu efecte nocive pe termen lung.
Plantarea unor construcții pe acest teren, așa cum rezultă din unele discuții de culise, ar reprezenta o grea lovitură, totodată iresponsabilă, pe care o poate primi singurul parc din centrul orașului. Un exemplu prin care ne-au dovedit cum prețuiesc edilii Bacăului protejarea zonei verzi se poate vedea la cîțiva pași în fața parcului, unde s-a amplasat o stație PECO, în condițiile în care la alți cîțiva pași, lîngă stadion, se mai află o stație cu același profil. Probabil că țesătura de alte interese decît protejarea zonei verzi a avut prioritatea-priorităților. Ar fi interesant ca opinia băcăuană să fie informată cu unele amănunte care au stat la fundamentarea deciziei pentru defrișarea vegetației și amplasarea acestei construcții. în prezent plutesc în aer alte numeroase pericole care vor „contribui” din plin la diminuarea suprafețelor ocupate cu spații verzi, dar și a plantațiilor de arbori – și așa destul de limitate ca suprafață. Timpul se derulează cu patru viteze și nu mai poate tolera indiferența și lipsa de responsabilitate care și-au pus amprenta devoratoare pe o bună parte din zona parcului. Nu lipsită de interes pentru comunitatea locală ar fi și cunoașterea listei nominale a celor care au participat, prin decizii sau prin toleranță, la distrugerea fostului stadion și, implicit, la înființarea actualei platforme de gunoi în centrul unui oraș care se pretinde a fi „european”. Dacă cineva ar încerca să întocmească o asemenea listă ar trebui să înceapă cu foștii primari Liciu și Sechelariu, completată și cu numele altor responsabili care au contribuit la „opera” de împodobire a orașului cu o platformă de depozitare a gunoaielor. De pe această listă nu ar trebui să lipsească nici actualii edili, din partea cărora nu s-a observat nici o reacție pînă la ora actuală față de moștenirea lăsată de fostele administrații și care se numește platforma de gunoi din Parcul Cancicov.
Punctînd cîteva acțiuni ca fiind imperios necesare și care să figureze pe agenda de lucru a consilierilor locali, a Primăriei, aș considera necesare:
– Delimitarea laturilor parcului și completarea cu împrejmuiri care să asigure securitatea dotărilor, a arborilor și spațiilor verzi;
– Suportarea costurilor necesare operațiunilor pentru aducerea la condițiile inițiale a întregii suprafețe, de către toți cei care au contribuit, direct sau indirect, la înființarea și menținerea platformei de gunoi aflată în discuție;
– Restrîngerea și dezafectarea activităților care nu sînt legate de zona de agrement a parcului (garaje, activități gospodărești ale Primăriei) etc.;
– Reabilitarea urgentă a terenului de sub platforma de gunoaie și a celorlalte spații enunțate mai sus, paralel cu extinderea plantațiilor de arbori, a spațiilor verzi, aleilor etc.;
– Delimitarea strictă a perimetrului ocupat de restaurant, muzeu etc.;
– Elaborarea – prin grija Primăriei, a unui studiu-program cu privire la situația existentă, necesarul de plantații și spații verzi, la parametrii optimi, în funcție de numărul populației existente actualmente, dar și în perspectivă, pe zone și în ansamblul municipiului;
– Stimularea și determinarea deținătorilor de terenuri în proprietate sau în folosință din perimetrul administrat de municipalitate pentru plantarea de arbori, pomi fructiferi etc.;
– Obligarea celor care – pentru amplasarea de noi construcții pe terenuri pe care se află arbori -, să planteze ori să suporte costurile de plantare, urmînd ca Primăria să organizeze zone verzi cu arbori plantați prin aceste acțiuni;
– Descurajarea – prin mijloace economice sau administrative – a acelor întreprinzători care doresc să deruleze activități pe spații verzi sau prin defrișarea de arbori.
Avînd în vedere importanța capitală pe care o reprezintă calitatea mediului pentru marile aglomerări de populație, cum este și cazul Bacăului, în condițiile menținerii unui grad ridicat de poluare, aplicarea normelor și legilor care guvernează acest domeniu va trebui să-și găsească locul prioritar pe agenda de lucru a întregii comunități băcăuane. (econ. Pavel DARIE)um prețuiesc edilii Bacăului protejarea zonei verzi se poate vedea la cîțiva pași în fața parcului, unde s-a amplasa

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!