Un austriac venit să ajute sinistrații a trăit „inundația secolului” la el acasă

Pare un băiat de oraș, cuminte și introvertit. Vorbește puțin, îi lasă pe alții în față și nu dă în foc cu nici un gest pe care îl face. Rămîne misterios și nu pare să aibă vreo inițiativă. Este străin, ce-i drept, a venit prima oară și în România și, cu certitudine, și la Comănești. âl cheamă Reinhardt Kern și este austriac. Cînd auzi, însă, că este expert pe probleme de agricultură și inundații la Camera de agricultură a Austriei îl privești, dintr-odată, cu mult mai mult interes. Dar privirea ți se încălzește subit cînd partenerul cu care a venit să se documenteze asupra dezastrelor făcute de inundații în județul Bacău, mult mai vîrstnicul Dietrich Reitzner, spune că Reinhard a trăit, acum trei ani, în Austria, ceea ce s-a numit „inundația secolului”. „în regiunea în care este consultant – precizează Dietrich -, chiar casa lui a stat la un metru sub apă. Iar el a fost reponsabil pentru repunerea pe picioare a întregii zone”.
L-am cunoscut pe Reinhardt Kern în biroul prefectului Gabriel Berca, înainte de a pleca la Comănești. Austriecii au ținut să ia de aici pulsul dezastrului, să afle cît și cum cred autoritățile că pot colabora cu ei pentru a porni un proiect inedit de ajutorare a sinistraților. Ei au venit fără alimente, îmbrăcăminte și medicamente, dar cu ideea că țăranii sinistrați au nevoie să-și refacă baza de trai, gospodăria în sine. Așa i-ar putea ajuta eficient austriecii, cu bani, probabil, cu proiecte pentru grajduri și adăposturi pentru animale, poate și cu forță de muncă chiar din țara lor. Ca oameni care au trecut și prin asemenea încercări și au tras învățăminte. Prefectul Berca a fost, astfel, curios să afle de ce cred austriecii despre cauzele inundațiilor. Și, aici, cel recomandat a fost Reinhardt Kern. A răspuns scurt, sec, fără să amintească un cuvînt de ce i s-a întîmplat chiar lui cînd apele i-au devastat casa. „De vină – spune Reinhardt – este în primul rînd vremea. S-a schimbat mult, de nestăpînit. Dar a mai fost și o geșeală de planificare, pentru că deși se știa dinainte care sînt zonele expuse inundațiilor, acolo s-au construit, totuși, case. însă de atunci s-a modificat foarte mult această planificare. Se acordă o mult mai mare atenție factorilor de risc”. Motivul cel mai pronunțat al distrugerilor făcute de ape – a spus Kern – a fost, însă, că foarte multe rîuri au fost regularizate, canalizate. Așa, toată apa a venit direct, cu forță, nu prin meandrelele dintre malurile pitorești, naturale, între care și-ar mai fi pierdut din forță. „Noi nu mai regularizăm acum cursurile de apă – a încheiat tînărul specialist. Le lăsăm cum sînt de la natură. Important e ca apa să rămînă acolo unde o aduce ploaia, nu să o ia la vale, fără rost”. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!