Restanțele băcăuanilor în bănci au crescut pe toată linia

Activarea Normelor BNR care obligă băncile să aplice condiții mai stricte la acordarea de credite pentru persoane fizice i-a prins pe băcăuani cu datorii retante și mai mari. Normele au intrat în vigoare în această săptămînă. Ieri, 31 august, Banca Națională a dat publicității situația care privește comportamentul bancar al populației în luna iulie, în care județul Bacău figurează printre zonele în care restanțele au crescut simțitor. Astfel, creditele băcăuanilor au trecut de 1,1 miliarde de lei noi, față de luna iunie în care acestea au ajuns doar la un miliard. Restanțele au fost, însă, de aproape 8,5 milioane de lei noi, față de numai șase milioane în luna iunie. îngrijorarea BNR de aici vine, de la neachitarea creditelor.

Creditele în lei ale băcăuanilor în luna iulie au ajuns la aproape 438,3 milioane de lei. Jumătate din sumă reprezintă credite pe termen mediu și lung. Marea majoritate sînt credite curente, doar o mică parte reprezintă credite restante, însă restanțele cresc de la lună la lună (cu unele excepții), iar normele BNR se cramponează de această situație, care a devenit ca un fenomen pe piața creditelor bancare în România. Cele mai mari restanțe le au băcăuanii la creditele pe termen scurt, în valoare de peste 4,5 milioane de lei, cu o treime mai mari în iulie decît în iunie. Au crescut și restanțele la creditele pe termen mediu și lung și au ajuns la peste 1,83 de milioane de lei noi. Cu o treime, în iulie față de iunie, au crescut și creditele restante în valută, care în echivalent lei au ajuns la peste două milioane de lei. în iunie acestea erau de doar 1,4 milioane de lei noi.
Creditele de consum – preferatele omului de rînd, au ajuns în județul Bacău la aproape 277,8 milioane de lei, față de 260,6 milioane de lei în iunie. Cele mai mari sînt creditele în lei, dar și cele în valută cîștigă front, la această categorie. în schimb, creditele ipotecare sau imobiliare sînt mai mari în valută decît în lei, cum au fost de la începutul anului. în județul Bacău s-au acordat aproape 45,4 milioane de lei astfel de credite, echivalentul celor în valută fiind însă de aproape 33,3 milioane de lei, iar creditele în lei fiind de doar 12 milioane de lei.

BNR strînge șurubul

Restricțiile impuse de BNR se referă atît la valoarea creditului, cît și la modalitatea de acordare. Potrivit noilor norme, rata creditului și dobînda aferentă tuturor tipurilor de contracte de credit, precum și altor contracte de aceeași natură, cum ar fi cele de leasing ori de cumpărare de bunuri în rate, indiferent de creditor, nu poate depăși un plafon maxim de 40% din veniturile nete lunare ale solicitantului de credit sau ale familiei acestuia. Actul normativ precizează că angajamentele de plată lunare decurgînd din creditele de consum și imobiliare, indiferent de creditor, nu pot depăși 30%, respectiv 35% din veniturile nete lunare ale solicitantului de credit și familiei sale. Veniturile nete lunare avute în vedere la acordarea unui credit se calculează ca diferența între veniturile totale certe, cu caracter de permanență (ajustate prin aplicarea unor coeficienți stabiliți de bănci) și angajamentele de plată de altă natură decît cele care decurg din contracte de credit și asimilate.

Credite cu 25% avans

Normele BNR prevăd și obligativitatea unui avans de cel puțin 25% pentru creditele destinate investițiilor imobiliare. Acordarea creditelor pentru investiții imobiliare este condiționată și de prezentarea de către solicitant a unor garanții reale și/sau personale. Valoarea garanțiilor nu poate fi mai mică de 133% din valoarea creditului. Polițele de asigurare avînd ca obiect garantarea sau preluarea riscului de neplată, încheiate fie de debitor, fie de împrumutator, se încadrează în categoria garanțiilor personale.
Potrivit noilor norme, în situația în care creditul de consum are ca destinație achiziționarea de bunuri, solicitantul trebuie să prezinte garanții reale și/sau personale la nivelul creditului solicitat sau să achite un avans de minimum 25% din valoarea respectivelor bunuri. în situația în care creditul are altă destinație decît cea de consum, solicitantul trebuie să prezinte garanții reale și/sau personale la nivelul creditului solicitat.

Urmează restricții pentru creditul în valută

Normele abia intrate în vigoare vor fi urmate de restricții suplimentare, prin care Banca Centrală vizează reducerea creșterii creditului de consum în valută. Astfel, Consiliul de Administrație al BNR a luat în discuție un program de măsuri prudențiale pentru a limita creditarea în valută, una dintre variante fiind plafonarea soldului finanțărilor în devize străine la 200 – 300% din fondurile proprii ale băncilor. în acest context, Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declara că Banca Naționala a României are ca principal obiectiv stabilitatea prețurilor și pe cea financiară și va adopta orice măsuri în acest sens, chiar dacă acestea implică restricții de acordare a creditelor în valută. „Desigur, rămînem partenerul băncilor comerciale, dar avem obiective diferite. Băncile comerciale urmăresc obținerea profitului, iar pentru asta sînt gata să scoata bani din piatră seacă. Conform legii, BNR urmărește stabilitatea internă a preturilor și stabilitatea financiară. Din acest punct de vedere, creșterea creditului în valută în România la peste două treimi din totalul împrumuturilor acordate nu mai este un lucru cu care să glumim” – a spus Isărescu, citat de Mediafax. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!