„Se putea și mai bine, dar sînt mulțumit”

LUPTE GRECO-ROMANE: Șirul succeselor, la competiții de foarte mare importanță, continuă pentru Eusebiu Diaconu, campionul național de lupte greco-romane la categoria 60 kilograme. Cea mai recentă ispravă a sa este cucerirea medaliei de bronz la Campionatul Mondial de Lupte din Ungaria, a doua din carieră, precedată, în acest an, de medalia de argint obținută la Campionatul European de la Varna. Pînă să ajungă în semifinală, Eusebiu a trecut fără probleme de adversari din India, Serbia și Muntenegru și Japonia. Diaconu a fost foarte aproape de calificarea în finală, ceea ce însemna, implicit, cel puțin medalia de argint. De ce nu a fost așa o spune el.
– Se putea mai mult la această ediție a „mondialelor”?
– Cred că da, dar eu mă declar mulțumit. Am reușit să iau medalie și este bine.
– Drumul către unul dintre primele două locuri ale podiumului ți-a fost barat în semifinale. Ce s-a întîmplat acolo, în meciul cu iranianul Ali Ashkani?
– După un minut și jumătate de la începerea meciului conduceam cu 4-0. Ar fi trebuit să cîștig prima rundă. Arbitru era unul din Turcia, care a trecut cu vederea o piedică pe care mi-a pus-o iranianul și, în plus, adversarul a fost și supra-punctat la procedeele pe care le-a făcut. Prima parte a meciului s-a încheiat, în aceste condiții, cu 7-6 în favoarea lui. Incorect, spun eu.
– Apoi?
– A învins tot el, cu 2-1, în cea de a doua parte a jocului, dar corect. Astfel, meciul s-a terminat. Se putea ca eu să egalez și să luptăm în continuare, dar treaba se complica pentru arbitri. în fine, asta a fost. Bine că am cîștigat apoi meciul cu armeanul și am luat medalia de bronz.
– Altfel, care a fost atmosfera la „mondiale”?
– Extraordinară. Organizarea a fost fără reproș, în condițiile în care numărul participanților la competiție, din peste 80 de țări, a fost foarte mare. Condițiile asiguratede gazde, cel puțin în ce privește cazarea și masa au fost la înălțime. Am avut tot ce a trebuit, inclusiv servicii de securitate puse la punct.
– Deci, cam gata anul acesta cu participările la concursuri.
– Nu chiar. Vreo săptămînă, poate mai mult, voi avea program de relaxare. Apoi voi pleca în Germania și voi concura în campionatul lor. Trebuie să mă mențin în formă, să am continuitate și să fiu la curent cu ceea ce se întîmplă în competițiile internaționale.
– Ai medalii la „europene” și la „mondiale”. Ce spui de ceva similar la Jocurile Olimpice?
– Vreau să o țin tot așa, pe podium, cel puțin ca pînă acum. Nu pot ști ce se va întîmpla anul viitor, darămite în 2008 cînd va avea loc următoarea ediție a Olimpiadei. Bineînțeles, îmi doresc foarte mult să ajung în China, ca participant la Jocurile Olimpice. O medalie ar însemna extraordinar de mult pentru mine.
– Ai spus de cazare și masă. Transportul cum a fost?
– Am venit cu trenul și am ajuns în Bacău marți dimineață, mort de obosit. Aproape că nu mai știam de mine. Nici măcar nu mîncasem ca lumea. Mi-a trecut și sînt bucuros. Mi-era și dor de acasă. Vreau să mulțumesc tuturor celor care m-au sprijinit, moral și financiar, primarului, Consiliului local, sponsorului meu principal, Gesara, antrenorilor și directorului clubului. (Marius AMBROZIE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!