Se aprind spiritele în rîndul medicilor de familie

Agitație mare în aceste zile în rîndul medicilor de familie care își desfășoară activitatea în spații aflate în proprietatea administrațiilor publice locale. Legea care le dă dreptul cadrelor medicale să își cumpere spațiile în care lucrează este întoarsă pe toate fețele și fiecare punct din actul normativ este analizat cu mare atenție. Deși au așteptat-o cu sufletul la gură, primii care au început să critice legea respectivă sînt medicii de familie din mediul rural. Este și cazul medicului de familie din comuna Negri, Carmen Mîrtz, care contestă, în principal, condițiile financiare impuse prin lege pentru achiziționarea acestor spații. „Ni se admite, prin lege, să achiziționăm aceste spații doar la prețul pieței. Cine ne asigură că membrii consiliului local din localitatea în care se află un anumit cabinet nu vor stabili pentru el un preț pe care nimeni nu poate să îl achite. în plus, pe lîngă faptul că ești nevoit să faci niște eforturi financiare extrem de mari pentru a putea cumpăra acest spațiu, mai ești pus și în situația de a achita, anual, o dobîndă de zece la sută. Sînt cheltuieli suplimentare care te aduc, pe tine, ca medic ce dorești să rămîi și pe mai departe în respectivul cabinet, să nu mai ai posibilitatea financiară de a achiziționa aparatura necesară pentru desfășurarea, în bune condiții a actului medical”, este de părere medicul Carmen Mîrtz. în opinia sa, este nedrept să i se ceară unui medic să cumpere la prețul pieței o clădire în care el a investit vreme de ani buni ca să o întrețină. „Proiectul inițial avea cu totul alte condiții. Nu înțeleg cum de a fost posibil ca, în scurta perioadă care a trecut de la inițierea sa și pînă la supunerea spre aprobarea Parlamentului, proiectul de lege să sufere atît de multe modificări esențiale”, mai spune medicul Mîrtz. Un răspuns la această problemă îl dă fostul consilier prezidențial Zoe Petre. „Este posibil ca actuala lege să fi fost astfel gîndită, încît să răspundă dorințelor unui anumit grup de interese. Nu ar fi exclus să vedem mari firme din domeniu că sînt interesate să cumpere, indiferent de prețul solicitat, cabinetele medicale pe care medicii nu vor reuși, din rațiuni financiare, să le achiziționeze. Se creează în acest fel un monopol extrem de periculos căruia liberii profesioniști cu greu îi vor putea face față”, este de părere fostul consilier al președintelui Emil Constantinescu.

Prețul va fi negociat

Dacă administrațiile locale vor supralicita prețul cabinetelor medicale, aceasta rămîne de văzut. Cert este că legea spune clar că prețul se va negocia între solicitant și o comisie. E drept că această comisie va fi constituită din dispoziția primarului, dar ea va fi formată, obligatoriu, din doi reprezentanți ai consiliului local și cîte unul al Direcției de Sănătate Publică, Direcției Generale a Finanțelor Publice și al asociației profesionale a medicilor. Pentru a avea un preț de pornire, comisia va stabili un evaluator al spațiului, selectat prin licitație publică. Prin urmare, negocierea va pleca de la prețul calculat de evaluator. Totodată, dacă medicul a făcut investiții în spațiul respectiv, cu acordul proprietarului acestuia sau al administratorului, atunci cheltuielile respective vor fi deduse din prețul calculat de evaluator. Prețul de vînzare convenit între cele două părți, respectiv comisie și medic, va fi achitat de acesta integral sau în rate lunare cu un avans de 25 la sută. Ratele vor fi eșalonate pe cinci ani, cu o perioadă de grație de un an și o dobîndă de 10 la sută. Contestată, totuși asemenea dobîndă avantajoasă nu întîlnești oriunde. La un credit pentru partea de cofinanțare la un proiect SAPARD, de la CEC, bunăoară, dobînda este de 18 la sută. Cît privește băncile, la acestea dobînda anuală efectivă la un credit poate să depășească 20 și chiar 25 la sută.

Nici unii primari nu sînt mulțumiți

De partea cealaltă, deși în marea lor majoritate nu se opun vînzării cabinetelor, și unii dintre primari sînt nemulțumiți de actul normativ. „Legea mi se pare un pic exagerată. Mă tem că prin vînzare, spațiul va lua o altă destinație decît are acum, de cabinet de medicină de familie”, ne-a declarat Adrian Solomon, primarul comunei Faraoani. Legea spune că spațiile nu pot fi folosite decît pentru activități medicale și activități conexe actului medical. Aceasta dă posibilitatea desfășurării și a unei alte activități medicale decît cea de medicină de familie, de exemplu. Mai mult decît atît, după vînzare orice cabinet poate fi înstrăinat, cu condiția păstrării destinației. (Elena SOLOMON, Elena ȚINTARU)membrii consiliului local din localitatea în care se află un anumit cabinet nu vor stabi

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!