Turc expulzat din Bacău pentru acte de terorism

Administrator

Basak Veysel, un cetățean turc de naționalitate kurdă, stabilit în Bacău din anul 1992, a fost expulzat de autoritățile române în țara sa natală în urmă cu trei zile. Basak Veysel a fost declarat indezirabil pentru că a desfășurat, spun surse judiciare, activități teroriste pe teritoriul României în favoarea organizației teroriste PKK, actualmente denumită de KHK. El a fost declarat indezirabil după ce autoritățile române au aflat că turcul a purtat tratative cu foștii lideri ai organizației PKK din România pentru venirea în Bacău a mai multor luptători de gherilă care ar fi putut organiza inclusiv atentate în masă. Autoritățile l-au acuzat pe Basak Veysel de o întreagă gamă de infracțiuni. E vorba de instigare la violență, producerea de stări conflictuale între rezidenții turci soldate cu deteriorarea liniștii publice, folosirea ca acoperire pentru activitățile sale a unei asociații cu caracter cultural sportiv care se numea „11 Stars”, dar, mai ales, de menținerea unor legături directe, active cu foștii lideri ai PKK din România. Aceștia au fost declarați indezirabili la începutul acestui an de autoritățile din București și expulzați în Turcia, dar Basak a menținut legăturile cu ei și în acest fel a contribuit în continuare la alimentarea financiară a organizației teroriste care are nevoie de bani pentru a-și cumpăra arme. Cea mai gravă acuzație care i se aduce turcului este aceea de participare activă la organizarea și desfășurarea activităților de susținere, inclusiv prin violență, a obiectivelor mișcării kurde.

Trezorier și șantajist?

Autoritățile au descoperit că turcul era trezorierul pe Bacău al organizației PKK, iar cotizația o strîngea lunar, mai mult prin șantajul și amenințarea oamenilor de afaceri turci din Bacău, și nu numai. Surse judiciare ne-au dezvăluit că Basak avea în grijă aproape toată zona Moldovei, în ideea de a-i atrage pe oamenii de afaceri turci să cotizeze pentru alimentarea financiară a organizației teroriste. Se pare că, lunar, din Bacău, în conturile PKK ajungeau din cotizațiile oamenilor de afaceri turci aproximativ 10.000 de dolari. Basak nu obținea banii de bunăvoie de la toți oamenii de afaceri, pe unii dintre ei amenințîndu-i cu violențe, nu de puține ori duse la îndeplinire. în aceste mod, Basak a căpătat printre conaționalii săi o faimă de om violent, în calea căruia nu era bine să stai și cu atît mai puțin să i te opui.

Dus la aeroport fără să știe

Aceleași surse judiciare susțin că Basak Veysel ar fi fost dus la aeroportul Otopeni cu escortă, fără însă să i se spună dinainte ce urmează. Turcul ar fi fost chemat de polițiști sub un pretext oarecare la Serviciul de Pașapoarte. Aici, el a aflat că are o problemă legată de viză care nu poate fi soluționată decît la București. Acest truc a facilitat transportul lui Basak în Capitală fără incidente. Abia după ce a trecut de locul în care urma să ajungă, turcul a înțeles, probabil, că ceva este în neregulă. Cert este că după ce a ajuns pe Otopeni, lui i-a fost luată legitimația de ședere în România, care i-a și fost tăiată la un colț pentru a nu mai putea fi folosită. Tot atunci, lui i s-au adus la cunoștință acuzațiile. A fost urcat în avion doar cu hainele de pe el și trimis în țara de origine.

Declarat indezirabil, semn că acuzațiile sînt extrem de grave

Pe o grilă a deciziilor pe care autoritățile unui stat le pot lua atunci cînd este vorba de un cetățean străin, declararea unui individ ca indezirabil este cea mai gravă. Asta demonstrează că dovezile strînse împotriva turcului stabilit la Bacău erau serioase. Decizia de expulzare și de declarare a statutului de indezirabil a lui Basak a fost luată de un procuror al Parchetului Curții de Apel București. Practic, el poate fi ținut în afara granițelor României între 5 și 15 ani, cu repetarea deciziei. „Noi, practic, n-am făcut decît să punem în aplicare ordonanța de expulzare dată de procuror. Măsura declarării unei persoane indezirabile poate fi luată numai atunci cînd e vorba de motive care țin de siguranța națională, ordine și sănătate publică”, ne-a declarat subcomisarul Dumitru Țambriș, de la Biroul pentru străini din cadrul Poliției Bacău. Tot Țambriș a explicat că turcul poate contesta decizia magistraților români, însă aceștia nu sînt obligați să-i ofere justificări asupra motivului pentru care l-au declarat indezirabil.
Este de presupus că oamenii legii erau de multă vreme cu ochii pe turc. Ultimul lui permis de ședere în Bacău i-a fost eliberat pe 15 aprilie 2005, valabil pe un an. Turcul, care urmează să împlinească 55 de ani pe 1 decembrie, era cunoscut ca un „cap” al conaționalilor săi din oraș. Despre el, anumite voci susțin că, în vara trecută, aflat în stare de ebrietate, s-ar fi luat la bătaie cu o altă persoană pe un ștrand din Bacău.

„Basak”, turcul care „se descurcă”

Aceleași voci spun că turcul își construise faima de „om care se descurcă”. Basak deține o firmă în Luizi Călugăra, profilată pe activitatea de exploatare a lemnului. De asemenea, el mai este vicepreședinte al societății „11 Stars”, firmă care se ocupă de activități culturale și sportive. Ce fac efectiv turcii acolo, e greu de spus. Cert este că ieri, am fost lîngă sediul PNȚCD, acolo unde avea sediul firma „11 Stars”, alături de alte societăți patronate de turci. Conaționalii lui Basak pe care i-am găsit acolo ne-au explicat că „11 Stars” și-a schimbat sediul și ne-au sugerat să-l contactăm pe Istek Atalay. Turcii știau însă că Basak a fost expulzat. Nu la fel de informat s-a dovedit Atalay, care s-a arătat extrem de surprins că vicepreședintele firmei lui nu mai e în România și nici nu mai are dreptul să se întoarcă aici în următorul deceniu. „Serios, nu știu?!”, a început Atalay. Cînd i-am spus care sînt motivele expulzării, președintele de la „11 Stars” a continuat: „Eu cunosc pe el de trei ani, dar este curat. El e vicepreședinte, eu, președinte și antrenor. Nu făcea activități murdare”, a continuat Istek Atalay.
în ciuda spuselor acestuia, despre Basak se știe că nu ar fi fost tocmai în regulă nici la societatea din Luizi Călugăra. El a prezentat Poliției Bacău documente din care reieșea că ar avea acolo zece angajați. Oamenii legii au însă mari dubii în privința veridicității declarațiilor sale.

Cine este PKK?

Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) este o organizație politică, înființată în 1979 de cunoscutul Abdullah Ocalan. Aceasta milita, alături de alte grupări, pentru un Kurdistan independent. Cum în Turcia organizația nu era recunoscută legal, PKK și-a mutat sediul în Siria. Mai mulți militanți PKK s-au stabilit în timp în țările occidentale europene, unde au încercat să aducă în centrul atenției idealurile kurde. Pe lîngă faptul că în plan internațional n-au avut mare impact, în plan intern revendicările lor au stîrnit un val de represalii din partea autorităților turce, care au condus, în timp, la situația din prezent. Adică la război de gherilă, motivat de faptul că ar fi singura șansă pentru recunoașterea statului independent Kurdistan. După mai multe atentate teroriste, la începutul lunii mai 2002, PKK a fost inclus pe lista organizațiilor teroriste întocmită de Uniunea Europeană. Pentru a scăpa de „faima” de organizație periculoasă, PKK și-a schimbat denumirea în KHK. (Mirela ROMANEȚ, Eduard ADAM)il este cea mai gravă. Asta demonstrează că dovezile strînse împotriva turcului stabi

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.