Profesorii de la țară se mai pot înscrie la a doua specializare

Administrator

Profesorii din mediul rural care vor să obțină o a doua specializare pot depune fișele de înscriere la universități chiar dacă nu au intrat în baza de date a Ministerului Educației și Cercetării. „Candidații interesați pot depune fișele de însceriere direct la centrele universitare unde pot urma a doua specializare. în cazul lor, acceptarea se va face în măsura în care vor rămîne locuri libere, prioritate avînd candidații înscriși la Ministerul Educației și Cercetării”, ne-a declarat Amalia Diaconu, coordonatorul al Unității Județene de Implementare a Proiectelor (UJIP) Bacău. Din județul Bacău vor să obțină a doua specializare 159 de cadre didactice. „Avantajul celor care fac a doua specializare în afară de cea dobîndită după facultate este că vor fi plătiți ca profesori calificați și vor cîștiga bani în plus. Iar probabilitatea de a-și găsi o catedră este mai mare, avînd două specializări”, spune Delia Gornicioiu, coordonator al UJIP Bacău. Profesorii care vor să se pună cu burta pe carte, ca să aibă mai multe opțiuni, sînt cam din toate domeniile de activitate. Sînt profesori de fizică ce predau acum în școli, de exemplu, tehnologia informației și vor să se specializeze la a doua disciplină, dar și dascăli de la disciplinele tehnice, în special, care cu greu își fac norma numai din disciplina studiată în facultate.
Programul de formare se realizează prin învățămînt deschis și la distanță în șapte instituții de învățămînt superior partenere: Universitatea București, Universitatea Tehnică de Construcții București, Universitatea „Babeș Bolyai” Cluj-Napoca, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași, Universitatea „Transilvania” Brașov, Universitatea de Vest Timișoara și Universitatea Politehnică Timișoara. Pentru a urma aceste programe de formare, cadrele didactice interesate se pot înscrie în perioada 5-25 septembrie la secretariatele universităților. Indiferent de specializarea pe care o vor alege, profesorii băcăuani vor trebui, însă, să facă naveta, singura excepție fiind în cazul profesorilor care aleg să se specializeze în educație tehnologică la Universitatea Tehnică de Conctrucții din București, care are centru teritorial în Bacău. Programele de formare sînt structurate pe: învățămînt primar (studii universitare de 3 ani de zile), conversie profesională (studii postuniversitare de 2 ani pentru limba și literatura română, limba și literatura engleză, limba și literatura franceză, istorie, geografie, matematică, chimie, fizică, biologie, educație tehnologică, respectiv 1,5 ani pentru tehnologia informației) și formare psihopedagogică (studii postuniversitare de 1,5 ani). Candidații admiși vor semna un contract prin care se obligă ca după absolvirea programului de formare să predea cel putin patru ani într-o școală din mediul rural sau să se prezinte la următoarea sesiune de examene pentru ocuparea unui post în învățămînt, dacă nu sînt titulari, după care să predea cel puțin 4 ani într-o școală din mediul rural. Finalitatea dorită a acestui proiect este aceea de a îmbunătăți calitatea învățămîntului în școlile din mediul rural, unde profesorii refuză să se ducă, iar nivelul de pregătire al elevilor este într-o continuă scădere. (Costinela BREAHNĂ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.