Terenuri albe pentru zile gri

Ovidiu PAULIUC

Schimburile de terenuri au fost una dintre marile pasiuni ale administrației trecute de la Bacău. Cine a avut relații și a știut să pupe tălpile cui trebuia, a fost chiar în stare să cedeze, cu lacrimi în ochi, terenul pe care îl avea prin mlaștinile de la marginea orașului ca să primească în schimb, cu obidă, ditamai hectarele în buricul tîrgului. în acte, valoarea era similară, ca să nu bată la ochi. Și astfel, spații verzi, terenuri de sport, trenuri de joacă, terenuri de utilitate publică, toate aflate pe domeniul public, au intrat peste noapte în proprietatea unora dintre cei apropiați palatului. Suveicile s-au învîrtit inclusiv prin Consiliul Local, de unde, de fapt, trebuia să vină girul pentru aceste afaceri de milioane de dolari. Ce au dat la schimb favorizații care s-au văzut cu terenuri în cele mai bune poziții ale tîrgului, putem doar bănui. Pare de-a dreptul hilar acum modul în care funcționa mașina de vot a fostului Consiliu Local. Consilierilor le-au fost prezentate chiar și un film și o mapă cu materiale care ilustrau cît de nocive sînt pentru guvizii de rînd terenurile din zona Sălii Sporturilor. Iar toate acestea, pentru a motiva, formal, trecerea terenurilor în proprietate privată, urmînd ca proprietarul să cîștige nu numai valoarea acelor terenuri centrale, dar și chiria semnificativă de pe urma centrului comercial ce s-ar fi construit acolo.

Ziarul nostru a scris de multe ori despre aceste învîrteli benefice unui grup restrîns de indivizi, și nu în primul rînd modul că erau afaceri de familie bătea la ochi, ci metodele cel puțin suspecte prin care s-au făcut. într-un final, terenurile de pe baza sportivă a orașului au rămas pîrloagă și practic au dispărut din folosința publică, inclusiv fostul parc al copiilor. Acesta a fost demolat și mutat în schimbul cîtorva miliarde de lei din bani publici undeva în dosul Sălii Sporturilor, doar pentru a face loc trecerii fostului amplasament în proprietate privată. Acel loc zace acum în paragină. Mai mult, cînd ziarul nostru a revenit asupra problemei schimburilor de terenuri, acum cîteva luni, am scris că fabrica Letea ar deține acolo teren, dobîndit în urma schimburilor amintite. Numai că, surpriză! Oamenii patronului Letea, nimeni altul decît Dumitru Sechelariu, au reacționat prompt și ne-au specificat că Letea nu mai este proprietară acolo, deci că, de fapt, acele terenuri și-au mai schimbat o dată proprietarul. Culmea este că o afacere trecută prin fostul consiliu local, în urma căreia Fabrica Letea a obținut atîta amar de pămînt la centru, a fost de fapt un bluf, dată fiind existența unor litigii pe acele terenuri. Și e greu de crezut că șefii de atunci ai orașului pur și simplu nu au știut că terenurile acelea au tinichele legate de coadă.

Suprizele nu s-au oprit însă aici. Orice încercare de a afla cine sînt noii proprietari s-a izbit de refuzul ferm al actualei administrații băcăuane, care astfel lasă impresia că ar putea avea interese în problema terenurilor. în plus, nici măcar sursele care mai scapă cîte o informație bună de pus la rană au ezitat acum să vorbească, semn că problema ar fi este sensibilă, iar la mijloc ar putea fi într-adevăr oameni influenți.
Nu de mult, ne-a căzut un ochi. Dar, unde credeți? Exact pe o situație a schimburilor de terenuri făcute în timpul actualei administrații băcăuane. Nu par să se fi împuținat și conțin, printre cîțiva necunoscuți, nume care seamănă curios de mult cu ale unor politicieni sau apropiați ai actualei puteri locale. Ba există chiar un caz în care o persoană a schimbat în mod repetat un teren pînă cînd a ajuns unde a vrut, că doar nu credeați că a fost silită.
Schimburile de terenuri rămîn, așadar, jucăria preferată și a fostei, dar și a actualei puteri. Cît despre modul în care este ținută la secret situația unor terenuri care au ajuns din proprietate publică în proprietate privată, ne gîndim că, similar și la nivel central și la nivel local, fosta și actuala putere local se ceartă doar de ochii lumii. Mai degrabă, în birourile lor capitonate par să își aranjeze apele astfel încît să nu se calce pe coadă, să nu se deranjeze prea mult, mai ales că și unii și alții activează pe același teritoriu pe care mișună acești fraieri incorigibili, care sînt contribuabilii. Și care cîteodată se supără și nu îi mai votează, oricîți de Adrieni Năstase sau Dan Voiculești or fi pe lumea asta și oricîte contestații la rezultatul votului ar face. renuri de utilitate publică, toate aflate pe domeniul public, au intrat peste noapte în proprietatea unora

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!