Anul școlar se deschide în sărăcie

sanitară de funcționare n în unele comune, școala va începe în cămine culturale, imobile ce stau să se prăbușească sau prin casele localnicilor n 260 de profesori, mai ales din mediul rural, refuză să se prezinte la post din cauza condițiilor grele de navetă și de desfășurare a activității n școlile construite din banii Băncii Mondiale și care ar fi trebuit finalizate pînă astăzi nu sînt gata

De astăzi, cei peste 100.000 de elevi din județul Bacău vor reveni la școală. Bucuria vacanței și distracțiile vor fi lăsate în urmă, iar elevii își vor îndrepta, din nou, atenția, spre carte. Condițiile în care debutează anul școlar în școlile din județul Bacău nu sînt, însă, cele mai bune. Se poate spune chiar că pregătirile în vederea anului școlar lasă de dorit mai mult ca niciodată. în școlile din municipiul Bacău curățenia a fost făcută pe ultima sută de metri și la repezeală, ceea ce face ca și calitatea să aibă de suferit. Pe de altă parte, însă, în Bacău au fost școli la care inclusiv sîmbătă și duminică s-a lucrat pentru ca astăzi elevii să nu stea în clase printre găleți de var și geamuri nespălate. Nici în școlile din restul județului situația nu este mai bună. La țară, școlile au fost văruite în limita fondurilor primite de la primării, dar nicăieri banii nu au dat pe-afară, așa încît să se facă minuni peste noapte. Băncile sînt tot cele vechi, de pe vremuri, iar multe dintre școli condițiile amintesc, la început de mileniu trei, de sfîrșitul secolului al XIX-lea.
Elevii din 18 localități ale județului ar fi trebuit ca în prima zi de școală să audă sunetul clopoțelului în clădiri noi, moderne. învățau în școli din chirpici care stăteau să se dărîme pe ei, iar printr-un proiect cu finanțare de la Banca Mondială acestea au primit bani să fie reconstruite. Ca de fiecare dată cînd se contruiește ceva în România, lucrările au început extrem de tîrziu, iar termenul de predare, care era la începerea anului școlar, nu a fost respectat. în aceste condiții, micuții din cele 18 localități vor învăța fie în clădiri care stau, în continuare, să se dărîme, sau în case închiriate, în care condițiile sînt mai mult decît improprii.
Ca și cum sărăcia în care se scaldă de ani buni învățămîntul băcăuan nu ar fi fost suficientă, inundațiile din această vară au deteriorat și mai mult starea unor clădiri din județ. în iulie, 21 de școli au fost măturate de ape, lăsînd în urmă potopul. Banii au venit la timp de la Guvern ca să fie refăcute, dar încetineala cu care s-au mișcat autoritățile locale a făcut ca lucrările să nu fie finalizate nici în acest caz la timp. Ca urmare, în unele școli programul a fost completat dat peste cap, iar elevii vor fi nevoiți să învețe, o bună perioadă de timp, în două sau trei schimburi. Cea mai dramatică situație se înregistrează la școala din Schineni, comuna Săucești, unde elevii vor călca în prima zi de școală în căminul cultural sau vor fi nevoiți să facă naveta pe jos, cîțiva kilometri, pînă la cea mai apropiată școală.

Prima zi de școală, fără manuale și profesori

Nu numai condițiile din școli lasă mult de dori, ci și pregătirea în vederea anului școlar. Din motive care mai de care mai diverse, o parte dintre elevii din județ nu vor găsi nici un manual pe bănci. în comunele sinistrate directorii nu au venit să ia cărțile elevilor, iar de altele vechi nici nu se pune problema să găsească, din moment ce au fost complet distruse de ape. Aceeași situație se înregistrează, însă, și la alte școli din județ, dar nu din cauza condițiilor nefavorabile de transport, ci pentru că directorii au fost delăsători și nu s-au preocupat prea mult de pregătirea începerii anului școlar.
Ca și cum aceste neajunsuri nu au fost suficiente, mai marii învățămîntului băcăuan trebuie să rezolve, mai nou, și o altă problemă stringentă: lipsa profesorilor care să predea în școli. La sfîrșitul săptămînii trecute, în școlile din județ lipseau de la apel peste 260 de cadre didactice. Situația este cea mai dramatică din ultimii ani și se înregistrează în special în unitățile de învățămînt din mediul rural, unde dascălii refuză categoric să meargă, din cauza navetei dificile sau a lispei mijloacelor de transport. Nici soluția umplerii golurilor cu dascăli necalificați nu mai este la îndemînă, pentru că și aceștia refuză să mai meargă în zonele îndepărtate.

15 septembrie a devenit 12 septembrie

Pentru prima dată după foarte mulți ani, clopoțelul nu va mai suna pe 15 septembrie, dată tradițională pentru începerea anului școlar, ci pe 12 septembrie. Reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării spun că decizia începerii anului școlar pe 12 septembrie a fost luată din cauză că România are cel mai scurt an școlar din Europa și că în aceste fel se cîștigă, practic, o săptămînă. Dacă prima zi de școală ar fi fost joi, 15 septembrie, de fapt se pierdea toată săptămîna, iar cei care pierdeau erau elevii, deoarece aceeași materie se distribuia la mai puține zile.
Reprezentanții MEC spun chiar că durata mică a anului școlar în România ar putea constitui o problemă la echivalarea diplomelor românești în țările europene. Comparativ cu alte țări, în care durata anului școlar este semnificativ mai mare (Germania – 205 zile, Danemarca și Italia – 200 zile, Marea Britanie și Olanda – 190 zile, Belgia și Polonia – 185 zile, Suedia – 182 zile, respectiv Ungaria – 181 zile), în România, la ora actuală, aceasta este de 177 de zile. De asemenea, în majoritatea țărilor europene anul școlar începe în jurul datei de 1 septembrie (Belgia, Germania, Marea Britanie), iar în altele chiar mai devreme (Danemarca, Austria, Olanda și Suedia, în luna august). (Costinela BREAHNĂ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!