Dosar penal pentru furt din propria pădure

Mai mulți localnici de pe Valea Muntelui care au fost prinși că taie ilegal copaci din propriile păduri s-au trezit cu dosare penale. într-o perioadă în care gaterele din zonă înghit zilnic sute de metri cubi de lemn aduse de dealurile rămase golașe, măsura nu poate fi decît una benefică. Numai că cei care au picat în plasa vigilenților oameni de ordine de prin partea locului, numai evazioniști nu pot fi numiți. O bună parte dintre cei care sînt tîrîți acum prin tribunale sînt localnici care, în lipsa oricărei alte surse de venit, vînd zilnic un buștean – doi pentru cîte un șpriț sau o pîine. Alții, însă, sînt sinistrați rămași fără case în urma inundațiilor din această vară. După ce li s-a sucit gîtul tot uitîndu-se după materialele de construcții venite de la Guvern, oamenii și-au luat inima în dinți și s-au dus pădurile pe care le au în proprietate să își aducă vreo cîțiva bușteni, pe care să îi folosească la construcția noilor case. Ioan Luchian Porea, secretarul comunei Agăș, spune că aproape toți sinistrații sînt proprietari de păduri. Cu toate acestea, însă, nu sînt lăsați să ia nici măcar o creangă de copac din pădurile care le aparțin. „Merg oamenii la ocolul silvic să ceară să li se marcheze un copac sau doi din care să își poată face cheresteaua de care au nevoie. De la ocolul silvic li se spune însă, că procentul de defrișări permise pe suprafațele unde au acte de proprietate a fost deja depășit, așa că, cel puțin în acest an, nu vor mai fi făcute marcaje pentru tăieri. Oamenilor le-a ajuns cuțitul la os. Nu au mai ținut cont de recomandările silvicultorilor, s-au dus singuri în pădure și și-au adus lemnul de care au avut nevoie acasă. Nu știu cum se face, însă, că tocmai oamenii ăștia au fost prinși. Cred că sînt cîteva zeci de dosare penale întocmite pînă acum pe numele unor sinistrați, nu numai de la noi în comună, ci și din cele învecinate „, explică secretarul comunei Agăș.

Autoritățile județene susțin că sinistrații puteau fi ajutați

Gheorghe Hură, secretarul general al Prefecturii Bacău spune, însă, că dacă ar fi existat o solicitare în acest sens venită din partea sinistraților proprietari de pădure, autoritățile județene ar fi putut solicita, dată fiind situația specială, sprijinul Romsilva. „S-ar fi putut cere o suplimentare a cantității de masă lemnoasă ce poate fi exploatată în acest an din pădurile aflate în zonele afectate de inundații. în felul acesta, probabil, că sinistraților li s-ar fi putut permite să își poată aduce din pădurile pe care le au în proprietate lemnul de care au nevoie la construcția noilor case”, este de părere Hură. Primarul comunei Agăș, Toma Marian Spoială, spune că, nici dacă s-ar fi dus pe capul directorului general al Romsilva, sinistraților de pe Valea Muntelui tot nu li s-ar fi permis să își taie din propriile păduri, lemnul de care au nevoie. „Au fost oameni care au încercat în zadar să obțină acordul silvicultorilor pentru a-și putea aduce acasă cîteva lemne din pădurile pe care le au în proprietate. Am în comună vreo 20 de oameni care au bătut drumul pînă la Suceava, la Inspectoratul Teritorial pentru Regim Silvic și Cinegetic. Tot degeaba, însă. Tăierile nu au fost permise și pace”, declară Toma Marian Spoială.
Ceea ce nu înțeleg acum autoritățile locale este excesul de zel de care dau dovadă oamenii legii de prin partea locului pentru a-i prinde pe cei care și-au reamintit în aceste zile de potecile care urcă spre propriile păduri. „Pe marii afaceriști nu-i vede nimeni. âi prind numai pe ăștia mai amărîți. Pe ei nu are nimeni interes să nu îi vadă”, afirmă primarul din Agăș.

Să tai un copac din propria pădure, o adevărată încercare

Parcursul legal pe care oamenii trebuie să îl respecte proprietarii de păduri atunci cînd vor să exploateze copacii nu este deloc simplu. Gheorghe Savu, directorul general al Direcției Silvice Bacău, a subliniat că dacă proprietarul vrea să taie doar cît să își asigure lemne pentru foc, adică o cantitate care nu depășește cinci, șase metri cubi pe hectar, atunci el trebuie să depună o cerere la
ocolul silvic de care aparține, după care poate tăia arbori uscați sau
dezrădăcinați. Dacă vrea să taie mai mult, atunci nu o poate face
fără un studiu sumar de amenajare, întocmit de o firmă de specialitate și aprobat de minister. „în studiu sînt prevăzute lucrările
și volumele ce se pot extrage pe o perioadă de zece ani, iar
extragerea lemnului nu se poate face decît în funcție de cotele aprobate anual”, a arătat Savu. Birocrația merge și mai departe.
Proprietarul vine din nou la ocol cu studiul sumar aprobat de
Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și Vînătoare Suceava și,
conform prescripțiilor, specialiștii de la ocol îi marchează arborii.
Directorul Savu a mai explicat că exploatarea unui volum mare de
arbori este, pînă la urmă, o lucrare pe care trebuie să o execute o
firmă de specialitate în silvicultură. Dacă proprietarii acționează
ilegal asupra pădurii, adică extrag masă lemnoasă nemarcată, fapta
se poate transforma, în funcție de volumul de lemn extras, din
contravenție în infracțiune. Aceasta este procedura legală actuală. Raportîndu-ne la noul pachet de legi în domeniul silvic, care urmează să apară în această lună, lucrurile se vor schimba esențial. Potrivit noilor prevederi legale, toți proprietarii vor trebui să se asocieze și să încheie contracte de administrare pentru respectarea regimului silvic cu firme private de specialitate sau cu Regia Națională a Pădurilor prin Direcțiile Silvice. „Regimul silvic se va aplica pe arborete, pe întreaga suprafață și nu pe proprietate. Dividendele rezultate în urma aplicării regimului silvic se împart la sfîrșitul anului, în mod egal, între cei din asociație. Dacă oamenii nu își fac asociație, atunci nu se mai prestează lucrări silvice pe proprietatea acestuia”, a mai spus Savu. Chiar și lemnele de foc se iau în contul dividendelor, conform prevederilor legale care urmează să apară. (Elena SOLOMON, Bianca TOMESCU)ari de pădure, autoritățile jud

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!