Artiștii platistici recunosc și că nu știu să-și vîndă „marfa”

Administrator

Stabilirea prețurilor tablourilor, o loterie
• în lipsa unor cote și a unor criterii foarte clare, fiecare artist își vinde lucrările cu sume stabilite după cum îi dictează sufletul n deși artiștii plastici nu recunosc că așa stau lucrurile, proprietarii galeriilor de artă spun că, de cele mai multe ori, ei sînt puși în fața faptului împlinit

Cît valorează o pictură? De ce un tablou aparent identic cu altul are prețul diferit? Ce anume face diferența între lucrările de artă contemporană? Sînt cîteva din întrebările pe care iubitorii sau pasionații de artă și le pun frecvent. Mai ales că nu există o piață consecventă de artă, nici galeriști care să determine cote ale pictorilor.
Teoretic, criteriile de vînzare ale unor picturi lucrate de profesioniști sînt legate de numărul expozițiilor realizate, de criticile făcute pe marginea tablourilor și de prezența în cărțile de specialitate. Iar lista poate continua. Totul este, însă, relativ. Pentru că cei care își stabiliesc valoarea rămîn, în ultimă instanță, tot artiștii. Aceasta este realitatea, chiar dacă unii dintre ei ezită să recunoască acest lucru. „La noi încă nu există o piață de desfacere. înainte de Revoluție, valoarea unui tablou era în jurului unui salariu mediu. Acum, lucrurile s-au mai schimbat. Investiția în materiale este foarte importantă, mai ales că prețurile au crescut. Apoi se ia în calcul dreptul de autor. Cred că se vînd lucrările și în funcție de publicitatea pe care și-o face fiecare artist plastic în parte”, ne-a declarat pictorul Ioan Burlacu, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România (UAP). în opinia sa, „un artist profesionist știe să își vîndă lucrarea”. Burlacu a spus că, în privința creațiilor sale, „prețul de 10 milioane de lei vechi pentru un tablou este unul bun”.

Carmen Poenaru: „Nu doar mărimea contează”

Dintre artiștii plastici băcăuani, Carmen Poenaru este considerată printre puținii care știe să își vândă lucrările. Membră a UAP, cu expoziții personale în toate colțurile lumii, Carmen Poenaru consideră că există criterii clare pe baza cărora își vinde lucrările cu sume ce ajung și chiar depășesc 1.000 de dolari bucata. „Cum îmi stabilesc prețul? Țin cont de tehnica în care am lucrat tabloul respectiv, de mărimea acestuia. Dar nu mărimea contează întotdeauna. Se poate întîmpla să lucrez un tablou de dimensiuni mici, într-o tehnică mai deosebită, și să-l vînd la prețul unuia de dimensiuni mari. Valoarea unei lucrări cred că ține cont și de curriculum-vitae. âți poate crește cota de la un an la altul, în funcție de premiile obținute, de locurile în care expui, de cîte expoziții ai avut”, ne-a declarat Carmen Poenaru.

Ștefan Pristavu: „Simți cînd ai reușit o lucrare de calitate”

Starea de inspirație este, după părerea altor artiști plastici, de o mare importanță în stabilirea valorii unei lucrări. „Prețul îl stabiliesc după valoarea lucrării, respectiv dacă este considerată de mine mai mult sau mai puțin reușită, din perspectiva creației. Nu se întîmplă în fiecare zi să faci un tablou de o ținută artistică deosebită. Pictura e ceva inefabil și ai momente cînd simți și vezi că reușești o lucrare aparte, pe care nu mai ești în stare să o faci prea curînd. Astfel gîndesc un preț. Un preț de 200 de euro este nemulțumitor pentru o lucrare”, ne-a declarat pictorul Ștefan Pristavu, membru, și el, al UAP.

Ilie Boca: „Prețul îl stabilesc galeriștii”

Calitatea personală a lucrării este un criteriu de stabilire a unui preț și pentru Ilie Boca. Dar nu numai atît. „Prețul unui tablou îl stabilesc după calitatea pe care consider că o are, după valoarea pe care o capeți, ca artist, în diferite locuri. Cred că foarte mult contează și locul unde le vinzi. într-un fel se vinde o creație de a ta în străinătate, într-un fel la București, și într-altul la Bacău. însă n-aș putea spune prețul unei creații personale. Acest lucru îl fac galeriștii”, ne-a zis pictorul Ilie Boca.

Cum stau, de fapt, lucrurile?

Dacă artiștii băcăuani își gîndesc singuri valoarea tablourilor, galeriștii nu au prea multe de spus la acest capitol. „în galerie, prețul este cel pe care îl dorește artistul, care îmi dă creația sa în regim de galerie. în cazul în care prețul său este prea mare sau prea mic pentru cerințele pieței, încerc să-i explic cum stau lucrurile”, ne-a explicat Viorica Filimon, patroana „Filart”. Aceeași situație este și la Galeriile UAP din Bacău, unde prețul lucrărilor este cel stabilit de artist, la care se adaugă adaosurile comericale de rigoare, după cum ne-a spus Cristina Marciuc, de la Galeriile UAP.

Trebuie să știi să-ți vinzi marfa

în ceea ce privește calitatea artiștilor plastici de a fi buni manageri pentru propria lor creație, aceștia recunosc că nu știu să-și vîndă produsele. „Artiștii băcăuani vînd lucrări la prețuri mici, n-au experiență”, a opinat Ioan Burlacu. „La noi nu se pune bază pe așa ceva. Trebuie să facem o structură bine organizată pentru acest capitol”, a recunoscut Ștefan Pristavu.
în ceea ce privește vînzarea prin intermediul Internetului, profesioniștii picturii băcăuane au renunțat la asemenea manieră de vînzare, însă nici nu-i judecă prea dur pe cei care, fără a fi membrii ai Uniunii, scot bani frumoși din asemenea afacere. „Au un simț practic și știu să valorifice ceea ce fac. însă vînd, probabil, unor oameni mai puțin instruiți. Pe Internet au apărut așa-numiți pictori care se dădeau membrii ai Uniunii Artiștilor Plastici, fără a avea acest statut. Este foarte greu de controlat o asemenea formă de vînzare a lucrărilor”, a conchis pictorul Burlacu. (Constantin GHERASIM)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.