S.I.R.A.R., la moment de bilanț

Printre multiplele forme de cercetare istorică, privind cunoașterea trecutului pentru propulsarea prezentului și prospectarea viitorului se află și cercetarea istoriei agrare. Sferă largă de cuprindere, istoria agrară include pe lîngă cunoașterea formelor de exploatație a pămîntului de-a lungul timpului și instituțiile care au gestionat această principală formă de activitate, relațiile sociale corespunzătoare, gîndirea și spiritualitatea satului românesc.
Dacă și în prezent, cînd batem insistent la porțile Europei, lumea rurală românească ocupă jumătate din populația țării, ușor putem intui ce pondere a avut și continuă să aibă această structură economico-socială în evoluția multimilenară a poporului român. De aceea, investigarea, cercetarea și cunoașterea acestui străvechi domeniu de activitate se impune cu acuitate și în zilele noastre. Pe lîngă forurile instituționalizate cu profil istorico-agrar (Academii Agricole și Silvice; institute de cercetări și învățămînt etc), a luat ființă în urmă cu aproximativ patru decenii și Societatea de Istorie și Retrologie Agrară din România (S.I.R.A.R.) cu scopul deliberat de cunoaștere mai profundă a trecutului agrar și valorificarea experienței pozitive, prin evitarea greșelilor acelui trecut. Filiale ale S.I.R.A.R.-ului au fost organizate în multe centre ale țării; la Bacău, o astfel de Filială a luat ființă la 4 mai 1991, la îndemnul iscusitului cercetător, dr.ing.Eugen Constantin Mewes, cu sprijinul nemijlocit al experimentatului manager în ale agriculturii, dr.ing.Gheorghe Antohi – (atunci director g-ral al DGADR – Bacău) și entuziasmul unui grup de profesori, ingineri, economiști băcăuani. Perioada parcursă a înregistrat rezultate notabile, atît din partea membrilor individuali, cît și ai celor colectivi (DGADR; „Agricola Internațional”; Societatea de Panificație „Pambac”; „Fructex”; „Stațiunea de Cercetări Legumicole”etc), cît și unele sincope generate de alambicata legislație juridică, privind modalitatea de funcționare.
în 1994 – la cea de-a 25-a aniversare a SIRAR-ului, la Bacău, a fost organizat exemplar, cel de-al XIV-lea Simpozion Național, cu o participare de peste 300 de invitați din țară și străinătate. Volumul de rezumate al comunicărilor prezentate (300) stă și astăzi mărturie a prodigioasei activități.
Recent, 22-25 septembrie 2005 -, la București, va avea loc cea de-a V-a Conferință Națională SIRAR și cel de-al XXI-lea Simpozion Național. Tema luată spre studiu, cercetare, dezbatere și valorificare are titlul cît se poate de generos, „Educația rurală”. Un deziderat major în actuala circumstanță privind preparativele satului românesc pentru accesarea la Uniunea Europeană. Delegația Filialei Bacău a SIRAR, la Conferința Națională, va fi reprezentată de 7 membrii individuali (prof.dr.Jean Ciută, prof.Vilică Munteanu, prof.dr.Ioan Mitrea, prof.Ioan Ungureanu, muzeograf, Elena Artimon, dr.ing.Florin Acatrinei și prof.dr.Dorinel Ichim).
La cel de-al XXI-lea Simpozion Național S.I.R.A.R., Filiala Bacău se va prezenta cu 11 comunicări științifice, care au rezumatele deja publicate în volumul editat de organizatori, după cum urmează: Fac precizarea că, nominalizările autorilor și titlurilor comunicărilor se axează pe o diversitate de aspecte privind „Educația rurală” în trecut, așa cum s-ar impune și astăzi și de aceea le și enunțăm pentru a servi prezentului:
– Prof.Didi Alistar, „Societățile și Asociațiile culturale din mediul rural Băcăuan (sf.sec.al XIX-lea și prima Jumătate a sec.XX)”
– Prof. Elena Artimon, „Ion Ionescu de la Brad și Școala sa agricolă”.
– Dr.ing.Florin Acatrinei, „Tradiția în cultura pomilor și viței de vie”.
– Prof.dr.Jean Ciută, „Rolul educativ al apiculturii în dezvoltarea societății rurale” și „Cutuma” – „mijloc al educației rurale”.
– Prof.dr. Ioan Mitrea, „Cîteva considerații privind valoarea tradiției și nevoia înnoirii în educația și dezvoltarea rurală”.
– Prof.Vilică Munteanu, „Pregătirea pentru viață prin exemplul propriu al cadrelor didactice”.
– Prof.dr.Ioan Murariu, „Școala de Horticultură din Dămileni-Botoșani în perioada 1938-1948”.
– Prof.Ioan Ungureanu, „Promovarea ideilor de cooperație și asociere, de performanță agricolă prin spiritul gospodăresc din perioada interbelică”.
– Prof.dr.Dragoș Petrescu, „Școlile țărănești ale «Astrei» în perioada interbelică”.
– Prof.Florica Ichim și prof.dr.Dorinel Ichim, „Educația organizată și desfășurată prin învățămîntul rural”.
Considerăm că, recenta Conferință Națională S.I.R.A.R. și cel de-al XXI-lea Simpozion Național ce-și vor desfășura lucrările la Universitatea Agricolă „Nicolae Bălcescu” București, vor constitui, alături de Expoziția de profil organizată, elemente stimulative de natură să revirimenteze activitatea cu plasma încă netopită pentru a spune ca Petru Rareș cu un cuvînt hotărît:
„Fi-vom ce-am fost pînă acum / Și mai mult decît atît”.

Prof. dr. Jean CIUTĂ, președinte de onoare al filialei S.I.R.A.R. – Bacăudeliberat de cunoaștere mai profundă a trecutului agrar și valorificarea experienței pozitive, prin evitarea greșelilor acelu

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!