Ciocnirea civilizațiilor

Eradicarea unui focar atît de persistent ca cel al violenței și terorismului, într-o lume răvășită de patimi și de ură, ar fi un semn de întoarcere la normalitate pentru o omenire ce trebuie să creadă că există și o altă cale, în afara terorii, de rezolvare a nemulțumirilor și nedreptăților. De rezolvare a frustrărilor sau a revendicărilor de ordin social, politic, religios sau național, mereu pregătite să răbufnească după atîtea acumulări de-a lungul vremii. Atentatele de la 11 septembrie ca și cele de după această zi fatidică, au atras atenția în special asupra raporturilor intercomunitare care sînt deseori foarte proaste, asupra lipsei de încredere reciprocă, asupra intoleranței, a incidentelor rasiale și discriminărilor care se manifestă uneori și sub formă religioasă. Diversitatea religioasă poate oferi ea însăși multiple soluții pentru dezacordurile ce s-au creat, întrucît religiile cuprind în sînul lor apeluri la atitudine binevoitoare nu numai față de cei apropiați, dar și de străini. La inițiativa Organizației Arabe pentru Educație, Cultură și Știință (ALESCO), au avut loc în ultimii ani o serie de conferințe pe tema dialogului euro-arab, dialog ce a scos în evidență posibilitatea ca atît arabii cît și europenii să se poată înțelege asupra a doua obiective comune: apărarea diversității culturale și refuzul unei lumi inegale. Cert este că există și piedici în calea dialogului, pricinuite de rănile pe care le-a lăsat colonialismul în spațiul arab: state dezbinate, minorități fără stat sau împărțite între mai multe state, o proastă repartiție a bogățiilor subsolului. La toate acestea, se adaugă problemele născute din condițiile dificile în care s-a realizat decolonizarea unora dintre țările arabe, printre care se numără și Algeria, unde consecințele acestei situații se manifestă pînă în prezent. Dar întreaga problematică a dialogului dintre arabi și restul lumii a suferit modificări după evenimentele din septembrie 2001. Lumea s-a schimbat radical, s-a produs o reconsiderare a vieții internaționale, s-a pornit lupta împotriva terorismului de orice fel, s-a înțeles că există un mit antiamerican, și prin extrapolare, un mit antioccidental, mit ce hrănește lumea arabă, în special. Dialogul cu lumea arabă s-a estompat, iar un rezultat pozitiv nu se întrevede prea curînd. începem, oare, să asistăm la o „ciocnire a civilizațiilor”, așa cum, încă de la începutul anilor ’90, Samuel Huntington prevedea că se va întîmpla?
în lucrarea „Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale”, autorul american scria atunci: „Atîta timp cît Islamul va rămîne Islam și Occidentul va rămîne Occident, acest conflict fundamental între două mari civilizații și moduri de viață, va continua să definească relațiile lor în viitor chiar așa cum le-a definit timp de 14 secole” . Deja, teroriștii au provocat un șoc al civilizațiilor, încercînd să răstoarne ordinea internațională așa cum aceasta părea să se impună progresiv, pornind de la puterile occidentale și în mod special de la Statele Unite după căderea zidului Berlinului și dislocarea blocului de Est. între cele două lumi există diferențe absolute începînd cu religia, cultura, etica, tehnologia și terminînd cu modul de viață. Dacă la baza sistemelor occidentale stau principiile liberalismului și ale democrației, Islamul este în schimb o religie politică. Mahomed nu a fost doar un profet oarecare, ci a fost un apreciat lider politic, iar deciziile sale politice erau privite ca un produs al unei doctrine divine. Coranul pare a fi sursa principală a legislației islamice, dar domeniul juridic dintr-o anume țară musulmană nu-și trage întreaga sevă din învățăturile Coranului. învățăturile califilor – urmașii lui Mahomed – au un rol esențial în apariția legilor și a sistemului juridic în lumea islamică. Diferențele de deschidere și de succes, de modul de percepție al lumii înconjurătoare, care separă Occidentul de Islam, pot fi explicate prin diferențele fundamentale de valori spirituale, prin opoziția de constituții primare ale acestor două lumi. Așa cum remarca și un cunoscut istoric și filosof, „Occidentul pornește la drum separînd de la început ideile revelate de ideile politice și sociale și anume a da Cezarului ce e al Cezarului și lui Dumnezeu ce e a lui Dumnezeu. în schimb, Islamul e spațiul integrării absolute. Mahomed e și Profet și Șef de Stat și Judecător și Comandant militar. în mentalitatea musulmană Statul însuși e forma de manifestare a religiei. Sîntem în fața unei divergențe fundamentale de valori. „Ciocnirea acestor două sisteme era inevitabilă”. în Occident, democrația modernă este cea care autorizează și organizează coexistența mai multor morale în cadrul aceleiași societăți, sub protecția unei legi nicidecum religioase. în totală opoziție cu această viziune, Islamul nu admite nici un fel de independență a statului, a legii, a moralei, a societății sau a vieții artistice și intelectuale față de religie. în Islam totul este religie și poate că de aceea în cultura islamică nu există diferență între ceea ce trebuie să-i dai Cezarului, și ceea ce trebuie să-i dai Domnului, în speță lui Allah. Poate că de aceea, lozincile se militarizează, violența devine sacră, iar terorismul, ritual. Fundamentalismul religios închide drumul statelor musulmane către progres și democrație și deschide calea teroriștilor de seama lui Ben Laden care, în numele statului și culturii din care fac parte, consideră că luptă. Dar lupta este fără țintă, este un război orb, atîta timp cît tradiția culturală a unui popor nu se poate distruge cu ajutorul unor avioane deturnate sau a armelor biologice. Mai mult ca oricînd, baza dialogului euro și americano-arab trebuie să o constituie o cultură a păcii, care să înglobeze punctul de vedere propriu, dar și pe al celuilalt ca și o reformă educativă, de cunoașterea altor culturi și civilizații, de acceptare a ideii că există un ferment de umanism planetar în marile religii.

Romulus Dan BUSNEAamerican,

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!