Pași de melc în refacerea drumurilor distruse în urma inundațiilor

Administrator

încep să fie reconstruite cu banii veniți de la Guvern n ritmul în care decurg lucrările este, însă, extrem de lent, așa că mai bine de jumătate din lucrări nu vor putea fi finalizate pînă la iarnă

Aproape 50 de poduri și podețe și cîteva sute de kilometri de
drumuri comunale și județene ar trebui să se afle în aceste zile în plin proces de reconstrucție, în urma inundațiilor din vara acestui an. Zeci de primari au bătut în aceste zile holurile Prefecturii și a Consiliului Județean pentru a încerca să convingă autoritățile județene să le atribuie fondurile necesare pentru reconstrucția infrastructurii măcinate de ape. Dar după ce au obținut banii, o parte dintre ei nu s-a mai zbătut tot așa de mult ca să îi și cheltuie cu folos. în multe din localitățile afectate de inundații nici măcar nu s-a încheiat procesul de contractare a lucrărilor, dară-mi-te să se mai și treacă efectiv la treabă.
Lucrările nu sînt mai avansate nici acolo unde procesul de încredințare a lucrărilor este încheiat. Pentru modul cum sînt reparate căile de acces distruse din județ, cei care sînt puși să răspundă sînt primarii, în cazul drumurilor comunale, și conducerea Consiliului Județean, pentru drumurile județene. Atît Dragoș Benea, președintele Consiliului Județean, cît și Valentin Palea, șeful Serviciului Public Județean de Drumuri (SPJD), recunosc că lucrurile nu merg tocmai cum trebuie.
„Avem zone unde lucrările abia au fost demarate și altele unde ritmul de înaintare este ceva mai avansat. Cel mai bine merg lucrurile la Tescani, unde s-au executat pînă acum mai bine de un sfert din lucrările de refacere a infrastructurii, iar cel mai prost, la Gura Văii, unde procentul de execuție nu este mai mare de zece la sută”, spune Dragoș Benea. La rîndul său, Valentin Palea spune că una din explicații este aceea că, din cauza timpului extrem de scurt, proiectanții sînt nevoiți să meargă în paralel cu constructorii. „Există și discuții între proiectanți, constructori și beneficiari, iar pînă la găsirea soluțiilor care să fie acceptate de toată lumea se pierde timp prețios”, mai adaugă Valentin Palea.
Dincolo de toate aceste neînțelegeri, singurii care suferă sînt localnicii din zonele afectate de inundații. în multe localități din județ, societățile de transport și-au anulat o parte din trasee din cauza drumurilor aflate în reparații. Nevoiți să se scoale cu noaptea în cap pentru a ajunge la timp la ore, sute de elevi din județ străbat în aceste zile kilometri buni, pe jos, pînă la școală. Lucrurile riscă să scape și mai mult de sub control odată cu venirea frigului. Prefectul Gabriel Berca spune că, dacă pînă la sfîrșitul anului, primarii localităților afectate de inundații nu vor cheltui banii pe care i-au primit drept sprijin de la Guvern, vor pierde toate sumele rămase. „Tot ceea ce va rămîne necheltuit va fi redistribuit către localitățile unde liderii de administrații locale dovedesc că știu să fie mai întreprinzători”, spune Gabriel Berca. (Elena SOLOMON)că, dacă pînă la sfîrșitul anului primarii

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.