Milițianul ghinionist

Ștefan RADU

Este culmea cum de același individ se leagă toate acuzațiile din lume. Ba că este șpăgar, ba că-și pălmuiește colegii, ba că este implicat în fel de fel de aranjamente la adăpostul uniformei militare, totdeauna s-a aflat în postura de a se dezvinovăți. Te și întrebi cum se face că unde te învîrți dai de un scandal în care i se vehiculează numele! Oricît ar nega vina sa, tot rămîne o umbră de neîncredere. Un vechi proverb românesc zice că „dacă mai mulți oameni îți spun că ești beat, du-te-acasă și te culcă!”…

Ajuns funcționar în subordinea autorităților locale, fostul milițian cu apucături violente a dat jos uniforma, însă a păstrat nostalgia primei sale iubire, bulanul, semn al puterii absolute. Spre ghinionul lui, într-una din serile trecute a dat nas în nas cu un tînăr care nu s-a lăsat intimidat. Insul rămas fără epoleți a înjurat (așa spun martorii și victima), l-a bruscat pe cel care i-a ținut piept și a făcut referiri jignitoare la adresa familiei celui agresat. Fără să aibă vreun drept, a încercat să legitimeze lumea, a amenințat cu represalii de la înălțimea unei iluzorii funcții și s-a dat cocoș în plină stradă. Chiar dacă tînărul era vinovat cu ceva, tot nu era îndreptățit să se poarte violent. Atitudinea de milițian nereformat, de brută cu epoleți credeam că a dispărut din structura statului actual. Iată că realitatea pare a fi alta. Ce s-ar fi întîmplat dacă insul cu mintea aburită dădea peste un cetățean umil, fără cunoștințe temeinice de legalitate? Ar fi măturat trotuarul cu el și, în final, îi mai cerea și daune. Ghinionul acestui șef controversat este că s-a legat de cine nu trebuie. Acum, rudele celui agresat spun că insul încearcă să obțină iertarea familiei victimei. Ar fi vremea să învețe și el că cine greșește, plătește! După ce ani la rînd a pedepsit pe cine i-a cășunat, a acționat ca pe tarlaua de-acasă, iată că a venit momentul plății.

Există o sesizare împotriva acestui fost ofițer de Interne (pentru agresiune fizică și verbală), va fi, poate, o anchetă, un proces și o sentință. Cazul merită a fi urmărit cu multă atenție deoarece el este emblematic. Nu puțini sînt funcționarii proveniți din vechea gardă care au convingerea că pot face tot ce le trăsnește prin cap. âși folosesc funcțiile pentru a teroriza cetățenii din banii cărora își primesc lefurile. Cu o vinovată complicitate a șefilor direcți, acești indivizi cu minte de milițieni fac legea în multe domenii. Le palce să răspîndească teama printre oameni, să urle și să amenințe pe cei ce le stau în cale, să corupă și să fie corupți. Este o specie dăunătoare, bună de stîrpit prin orice mijloace, dacă vrem să trăim într-o societate normală. Asemenea specimene nu pot înțelege că se află în slujba comunității, a fiecărui cetățean plătitor de impozite și că nu au nici un fel de puteri speciale. Poate doar unele obligații în plus… Le-a rămas nostalgia anilor ’50, cînd puteau aresta oamenii de pe stradă, cînd pumnul și bulanul țineau loc de orice altă prevedere legală. Sînt irecuperabili. Nu mai au nici un neuron dispus să asimileze regulile noului sistem. De ce să ne chinuim cu asemenea indivizi și să-i plătim din bani publici? Fac de rîs ideea de funcționar onest și pe cea de militar onorabil. Li s-au dat nenumărate șanse pentru a-și spăla păcatele știute și neștiute. Dacă au ratat, e doar vina lor.nele obligații în plus… Le-a rămas nostalgia anilor ’50, cînd p

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!