Economia de piață a decimat librăriile din Bacău

După 1990, în locul librăriilor au apărut bănci, magazine, supermaketuri. „înainte de 1989, la nivel județului, existau 60 de librării, dintre care 20 numai în municipiul Bacău. După 1990, cartea a devenit o afacere. Spațiile în care funcționau librăriile au fost preluate fie de primării, fie de foștii proprietari”, explică Viorica Burlăciuc, unul dintre librarii băcăuani care a activat și înainte de 1989. Acum mai sunt doar patru librării mari în Bacău.
Prima librărie din Bacău a fost înființată în 1868, de H. Margulius. El a înzestrat-o cu cărți de școală. După șapte ani, negustorul Ioan Bîcă a deschis o altă librărie. La începutul veacului al XX-lea, în Bacău existau „trei mari librării complete: a lui H. Margulius, C. Gavrilescu și Mihai Vasiliu. Mai sînt și altele mai mici, însă nu complete, ca cele arătate mai sus”, scria Costache Radu, la începutul secolului trecut, în monografia „Bacăul de la 1850 la 1900”. După venirea comuniștilor la putere, librăriile din Bacău s-au înmulțit. Multe, dar cei care au crescut în perioada comunistă își amintesc că oferta de carte era modestă. Rafturile erau încărcate cu operele complete ale lui Nicolae Ceaușescu sau cu poezii patriotice. „Pînă în 1970 erau multe titluri, care apoi s-au redus. A scăzut și numărul autorilor occidentali sau americani, traduși și tipăriți în țară. Cînd erau editați scriitori consacrați, se primeau telefoane și se făceau pachețele pentru cei de la primărie, de la Miliție, de la Consiliul Popular Județean și așa mai departe. Mai rămîneau cîteva exemplare și pentru vînzare, alături de operele lui Ceaușeascu”, ne-a mai spus Viorica Burlăciuc.

După 1990, librăriile au înregistrat un faliment la scară județeană

După 1990, centrele de librării au fost privatizate. Spațiile în care au funcționat au fost redate proprietarilor sau privatizate. A devenit o afacere ca oricare. într-un oraș cu două universități, peste 30 de școli, filarmonică, teatru, scriitori și poeți membrii ai Uniunii Scriitorilor, există în momentul de față o mînă de librării mai mari: „Vasile Alecsandri”, „Al. Piru”, „Glissando” și „Diverta”. Toate aflate în buricul tîrgului.
„Faptul că numărul lor a scăzut mi se pare un semn foarte prost, o situație care ar trebui refăcută. E drept, cartea e un produs într-o economie de piață, însă cred că cei care o gestionează ar trebui să aibă mai multă inventivitate, pentru a atrage lumea”, a afirmat Carmen Mihalache, redactorul-șef al revistei „Ateneu”.
în opinia autorităților, problema cărților ar trebui să redevină o problemă a statului, primul interesat ca oamenii să citească. „E foarte bună privatizarea, dar se pare că politica de carte este a statului național, nu la cheremul unor privatizați. Iar cartea ar trebui să fie accesibilă ca preț”, ne-a spus profesorul Victor Mitocaru, vicepreședintele Consiliului Județean Bacău. (Constantin GHERASIM)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!