Din căminele culturale de le sate au rămas doar ruinele

Gloria căminelor culturale de la sate a apus odată cu regimul comunist. Doar paragina roade neîncetat sălile unde răsunau imnurile „Cîntării României”. Cîte o nuntă, un botez sau, în cel mai bun caz, o discotecă le „reanimează”, din cînd în cînd.
Căminul Cultural din Strugari, vechi de mai bine de 70 de ani, se încăpățînează să reziste. Situat în vecinătatea ultramodernei primării, construcția care îl găzduiește, încă, nu prezintă interes pentru comunitate. „Se șubrezește mereu și nu există prea mari șanse să îl refacem. Nu merită să investim bani aici, pentru că e construit din lemn și paiantă cu pămînt. în timpuri aproape uitate adăpostea baluri și hore. Acum are loc aici doar o cumetrie sau două, numai cultură nu se face, deși ar trebui să aibă o folosință de rangul denumirii pe care o poartă. Noi îl ținem în conservare cît mai rezistă”, ne-a spus Aurel Melinte, secretarul comunei Strugari.
O încăpere care pe vremuri era sală de ședințe în Huruiești are, de cîțiva ani, pretenții de cămin cultural. Sala face parte din clădirea primăriei. „Patru pereți și zece bănci a cîte șase locuri”, a descris-o Ioan Zăbrăuțanu, edilul comunei Huruiești. El nu s-a ferit să spună că încăperea nu întrunește condițiile unui cămin cultural. Zăbrăuțanu spune că, în urmă cu 25 de ani, s-a construit în satul Fundoaia un cămin cultural care, în timp, a ajuns doar loc de refugiu pe timp nefavorabil. „Din dotarea de altădată nu a rămas mai nimic. Prin 1993, inventarul se reducea la 20 de fote roase de șoareci”, își amintește primarul. El a mai spus că pînă și serbarea comunei, care are loc pe 29 august, este organizată în aer liber. Doar nunțile sau la cumetriile mai umplu căminul. Taxa de închiriere stabilită de consilierii locali este de un milion și jumătate de lei pentru o zi și o noapte.
Căminul cultural din comuna Glăvănești „începe pur și simplu să plece la vale. Nu se poate intra în el, e periculos, se teme Gheorghe Tilibașa, primarul comunei.
Din căminul cultural din satul Bacioiu a rămas doar temelia. Perimetrul este folosi de tinerii din sat de sărbătoarea „Joia Verde”. în prima joi de după paști, junii fac o „scenă” din pămînt tasat, montează folie de jur împrejurul temeliei și organizează discotecă.
în Izvoru Berheciului, construcția unui nou cămin cultural, începută în 2003, a rămas de izbeliște din lipsa banilor. Ion Ciuche, primarul comunei, spune că finalizarea lucrării presupune circa un miliard de lei, bani de care nici anul acesta bugetul nu a avut parte. „I-am pus geamuri, ca măcar să o conservăm dar, dacă nu va fi continuată, se va uza moral”, a subliniat primarul Ciuche. în anul care vine, căminul cultural va fi prins cu prioritate în buget.
Și la Colonești, căminul cultural, fostă moară boierescă, mai are de așteptat pînă să primească o nouă față. Valentin Mîrzac, primarul comunei, spune că a amînat renovarea lui, pentru că banii alocați au fost direcționați spre cabinetul medical, amenajat de curînd într-un spațiu al primăriei. (Bianca TOMESCU) în anul care vine, căminul cultural va fi prins cu prioritate în buget.
Și la Colonești, că

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!