Procesele, ca sperietoare pentru ziariști

Eduard ADAM

Ziariștii băcăuani, mai ales cei care au condeiul ascuțit, au fost dați de nenumărate ori în judecată pentru că au scris articole critice la adresa administrației Sechelariu. Timpul a trecut, cei mai mulți colegi de ziar au cîștigat în instanță, iar asta demonstrează că și-au făcut treaba într-un mod profesionist. Că n-au scris cu fierea pe masă, ci au prezentat faptele așa cum au fost ele. S-a schimbat regimul, Romeo Stavarache s-a instalat în scaunul de primar și a promis normalitate pentru întreg orașul. Mi-am permis să cred că firescul despre care vorbea va include și relațiile municipalității cu presa. Naiv am mai fost! Nu-i deloc astfel, ba, îndrăznesc să afirm din propria experiență, că-i la fel de rău. Actualul primar e supărat foc cînd nu vede în presă materiale laudative, așa că își permite să urle la ziariști în telefon și să îi amenințe cu procesele. Dacă nu te sună personal să-ți dea de veste, afli de la colegii care merg la primărie că ai fost sau vei fi dat în judecată de Stavarache. Mie asta îmi sună a încercare de intimidare, de a te face să renunți să scrii, dacă ai aflat ceva de rău despre instituția amintită sau de vreun personaj anume de pe-acolo. O metodă care n-are nimic de-a face cu normalitatea, așa cum o înțeleg nu doar eu, ci și multă altă lume. Dar, mă rog, așa stau lucrurile și trebuie să le luăm ca atare.

N-am să înțeleg niciodată cum de-și schimbă oamenii atît de repede pozițiile. Mi-aduc foarte bine aminte că, în anii cît Dumitru Sechelariu a fost primar, toți cei care astăzi stau în funcții înalte ne sunau, pe mine sau pe alți colegi de la ziar, și ne spuneau: «Inadmisibil, ai văzut ce-a făcut primarul?! Folosește banii publici pentru o chestiune de partid». Alții acuzau că, «vezi, toate firmele apropiaților lui Sechelariu primesc lucrări din banii publici. Nu se poate așa ceva!» Acum, povestea se repetă. în Mesager, ziarul Primăriei, Romeo Stavarache apare peste tot, dar susține că nu-și face campanie electorală pe bani publici. Firmele unor apropiați de-ai lui sau colegi de partid au primit lucrări de refacere a școlilor. Nu doar societățile lor, și altele. Dar așa cum au spus și colegii mei, devine suspect să vezi că aceste societăți, care pe vremea fostului primar n-au avut acces prea ușor la banul public, au acum. Iar sumele care se duc în conturile lor sînt uriașe.

Ceea ce poate nu știu domnii care ne tot amenință cu procesele este că sîntem tăbăciți. Ne-au dat în judecată și cei dinaintea lor cît de des au putut, în ideea că ne vor pune botniță. Ei bine, n-au izbutit. Am devenit imuni. Am ajuns să ne amuzăm cînd auzim că s-a mai supărat nu știu care politician că am scos adevărul la iveală și că e gata să ne cheme la tribunal. Mă deranjează însă teribil de mult că stimabilii domni care ne hărțuiesc în acest mod, cît se poate de abject, pozează, cînd au ocazia, în oameni deschiși, democrați. Mai au mult pînă să ajungă ceea ce s-ar dori a fi. Habar nu au despre integrarea în Uniunea Europeană, pe care o invocă la fiecare pas. în timp ce străinii luptă din răsputeri pentru diminuarea proceselor în care să fie tîrîți jurnaliștii, ei folosesc asta ca sperietoare. Așa văd ei normalitatea și acționează ca atare.

Mă opresc aici cu subiectul. Ceea ce se întîmplă azi în Bacău îmi lasă, însă, un gust amar. Mă întreb, totuși, unde o să-și mai găsească loc pe agende aleșii noștri și pentru procesele cu ziariștii?! Că, după cum spun, sînt extrem de ocupați cu treburile referitoare la bunul mers al orașului. Probabil că or să-și angajeze avocați pentru lupta din sălile de judecată. Oameni plătiți din banii cui?!șe.

Ceea ce poate nu ș

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!