Bunurile Rafinăriei Dărmănești, vîndute pe nimic

Administrator

Petrea Bandea, un fost salariat al Rafinăriei Dărmănești, îl acuză pe lichidatorul societății că a făcut tranzacții dubioase cu bunurile societății, pe care le-ar fi vîndut la prețuri de nimic. El își exemplifică acuzele printr-o tranzacție în urma căreia Rafo s-a ales cu două camere de cocsare noi-nouțe, la aproximativ 12 la sută din valoarea lor reală. Petre Bandea spune că cele două camere de cocsare au fost fabricate la fosta Grivița Roșie înainte de revoluție, special pentru Rafinăria Dărmănești, singura unitate din țară care putea să le folosească în procesul de producție. Utilajele sînt imense ca dimensiuni, pentru că măsoară șase metri în lățime și 24, în lungime. Deși ele au fost construite înainte de 1989, au fost transportate la Rafinăria Dărmănești abia prin 2000, tocmai din cauza dificultăților pe care le presupunea un asemnea transport pe căile rutiere din București pînă la Dărmănești. „Eu am lucrat acolo timp de 30 de ani ca mecanic de locomotivă, și la instalații, pînă pe 10 octombrie 2003, cînd a am fost disponibilizat. Deci știu ce s-a întîmplat acolo. Cele două camere de cocsare au fost achiziționate cam cu 80 de miliarde de lei bucata, și nu au fost folosite niciodată pentru că încă funcționau camerele vechi de cocsare care fuseseră instalate în 1979. Apoi, a fost declarat falimentul și nici atît nu se mai punea problema vreunei modernizări a instalațiilor. Au fost vîndute la un preț de mizerie, de aproximativ 10 miliarde de lei bucata, la finele lui 2004, către Rafo, de actualul lichidator, în condițiile în care acestea erau cele mai scumpe bunuri de patrimoniu pe care le avea rafinăria”, ne-a spus Petre Bandea, fost salariat la Rafinăria Dărmănești.

„Dacă dădea cu 100 de lei mai mult, i le dădeam lui Bandea!”

Acuzele lui Bandea nu-l prea impresionează pe Alexandru Tabarcea, lichidatorul Rafinăriei Dărmănești, care spune că fostul salariat este animat de un spirit de răzbunare. „Bandea face parte dintre salariații care au fost disponibilizați înainte de declararea falimentului societății și, deci, nu are dreptul la salarii compensatorii. El estre înscris în tabloul creditorilor cu vreo 40 de milioane de lei, dar face parte din ultima categorie de creditori care își pot recupera banii, adică a creditorilor chirografari, care nu au nici un fel de garanții și care, conform prevederilor Legii falimentului, sînt ultimii pe lista celor care pot avea pretenții la masa credală”, a ținut Tabarcea să lămurească statutul lui Bandea. Apoi, el a precizat că cele două camere de cocsare au fost vîndute cu respectarea tuturor prevederilor legale în materie. Adică, s-au organizat licitații și s-au vîndut aceluia care a dat mai mult. „Că ofertantul care a oferit cel mai mult a fost Rafo, pentru mine are prea puțină importanță. Dacă dădea domnul Bandea fie și cu 100 de lei mai mult decît ei, i le vindeam lui fără nici un fel de probleme”, a menționat lichidatorul. Tabarcea a mai dezvăluit că aceasta a fost și sursa de bani cu care s-au plătit salariile compensatorii ale foștilor salariați, disponibilizați după demararea procesului de lichidare, și care începuseră un lung șir de proteste ce amenințau să scape de sub control. Cele două camere de cocsare sînt acum depozitate chiar în fața porții principale a Rafo. (Mirela ROMANEȚ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.