Sinaxar ortodox: Sfîntul Daniil Stîlpnicul

Sinaxar romano-catolic: Sfîntul Damas

Cînd bate vîntul aprig de miazănoapte și soarele se ascunde în nori măcar pentru o clipă, se face întuneric și frig. Așa se întîmplă și cu sufletul creștinesc după îndepărtarea de la el a harului Sfîntului Duh. Din nepăsarea lui și după ascunderea Soarelui Dreptății Hristos în urma lenevirii și neîmpărtășirii lui cu preacuratul Trup și Sînge al lui Hristos, în suflet se face frig și întuneric. Astfel, atît în lumea văzută cît și în cea duhovnicească toate sînt legate de legea cauzelor și efectelor și ca atare făpturile cuvîntătoare, zidite după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, sînt datoare să se țină în apropierea Soarelui gîndit al Dreptății – a lui Hristos, și să fie luminate de El fără contenire prin credință și prin rugăciunea cea cu osîrdie și prin împărtășirea Dumnezeieștilor Lui Taine.

Nu am moștenit pocăința, pentru că încă nu îmi văd păcatul. Păcatul nu pot să mi-l văd atîta vreme cît mă îndulcesc de păcat și îmi îngădui gustarea lui fie și numai cu gîndurile și cu încuviințarea inimii. Păcatul poate să și-l vadă numai acela care cu o voință hotărîtă s-a desfăcut de orice prietenie cu păcatul, care s-a trezind priveghind și păzind porțile sale cu sabia scoasă din teacă – cu cuvîntul lui Dumnezeu; cel care gonește și taie cu această sabie păcatul, în orice chip s-ar apropia de el. Celui care săvîrșește această mare faptă, învrăjbindu-se cu păcatul, smulgînd de la el cu silă mintea, inima și trupul, aceluia Dumnezeu îi dă un mare dar: Vederea Păcatului Său. Fericit sufletul ce a văzut păcatul încuibat în sine! Fericit sufletul care a văzut în sine căderea protopărinților, învechirea vechiului Adam! Această vedere a păcatului său este o vedere duhovnicească, vedere a minții vindecate de orbire prin Dumnezeiescul har. Sfînta Biserică de Răsărit ne învață să cerem de la Dumnezeu cu post și cu metanii vederea păcatelor noastre.
Fericit sufletul care neîncetat învață Legea lui Dumnezeu! în aceasta el poate să vadă chipul și frumusețea Omului Nou: punîndu-se alături de acesta, el poate să-și vadă și să-și îndrepte neajunsurile”. (Constantin GHERASIM)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!