Turtele cu julfă din ajun de Crăciun

Turtele cu julfă fac parte din familia alimentelor rituale care se servesc doar cu anumite ocazii speciale, în cazul nostru în Ajun de Crăciun. Julfa reprezintă, de fapt, o spumă de miez de semințe de cînepă, fiartă și prelevată din oala în care au fost puse la fiert. Un dulce deosebit, cunoscut în țară sub diferite denumiri – scutecele, pelincuțele sau cămășile lui Isus. Indiferent de titulatura sub care sînt cunoscute, turtele cu julfă reprezintă simbolul Ajunului de Crăciun. Rețeta de turte cu julfă ne-a fost oferită de tanti Florica, o femeie pentru care modul de pregătire al acestora, destul de complicat, nu mai are secrete.

Pregătirea

Toate ingredientele pentru turtele cu julfă sînt simple. Aluatul se face din făină, apă călduță și sare, fără drojdie. După ce a fost frămîntat, aluatul se întinde foarte subțire, cu melesteul sau făcălețul, și se coace pe plita încinsă. Apoi, turtele se țin la uscat pînă a doua zi, cînd se pun la însiropat în zeama în care a fiert julfa. Julfa se prepară în Ajun de Crăciun, dis-de-dimineață, cînd pregătirile pentru acest aliment ocupă mai toată dimineața gospodinei. Cea mai migăloasă operațiune este aceea de curățat semințele de cînepă de impurități și de resturile de frunzulițe. Apoi, se suflă și se pune la fărîmițat în chiuă. Un fel de trunchi de copac, găurit la mijloc în care se pun semințele și apoi, cu un soi de făcăleț imens, se bat pînă se face un fel de pastă. „Cînd eram mică, ne punea mama pe mine și pe surorile mele să batem în chiuă pînă ne dureau mîinile. Acum, femeile care mai fac turte cu julfă, rîșnesc semințele în mașina de nucă. Se face mai repede și nu te mai dor mîinile. Ca să iasă fină de tot, se dă prin mașină de trei-patru ori și apoi se cerne prin sită, ca să se separe oaspa de miez”, explică tanti Florica, după ce ne lămurește că oaspa reprezintă cojile de semințe. Apoi, miezul astfel pregătit se pune la fiert în apă simplă, la foc domol. Gospodina trebuie să fie cu ochii pe vas pentru a observa momentul propice cînd julfa face spumă. „Pentru a face o julfă bună, trebuie să prinzi momentul cînd se ridică la suprafață și începe să crape ca pîinea. Dacă prinde a da în clocot, s-a pierdut. Dacă nu s-a ridicat suficient, iar nu-i bine, că rămîne în apă și n-o mai poți lua nici cu paleta”, ne spune tanti Florica.

Prima turtă se păstrează pînă de Bobotează

Turtele, puse la păstrat cu o zi înainte, se pun la însiropat în dimineața de Ajun și, după ce este gata julfa, se așează pe farfurii, fie bucăți, așa cum se rup ele la însiropat, fie întregi, iar după ce se pune și julfa între ele se taie frumos. Obiceiul este ca în ziua de Ajun să se mănînce doar turte, fie că sînt cu julfă, fie că sînt cu nucă, dar acesta nu se mai păstrează decît la sate, în familiile de vîrstă mai înaintată. O altă tradiție în Tamași, locul de unde provine tanti Florica, este aceea a păstrării cu sfințenie a primei turte care se face din aluatul nedospit. După ce se coace pe plita încinsă, turta se lasă la răcit, apoi se atîrnă pur și simplu într-un cui la tocul ușii. Acolo va rămîne pînă de Bobotează, ziua în care ea va fi ruptă și împărțită cu un strop de aghiasmă la păsările și animalele din curte. „E lăsat de la Dumnezeu să se înoiască și ele și să se curețe de rele. Le dăm din turta de Crăciun, ca să fie belșug în casă în noul an, inclusiv la animale, așa cum a fost de sărbători. Din turta asta pot să mănînce și copii, chiar dacă ea este sortită animalelor din curte”, ne-a spus femeia rîzînd, în timp ce-și amintea despre lupta cu propriile odrasele, atunci cînd erau mici și cînd vînau turta atît de îndîrjit, încît dacă ea sau soțul nu erau atenți, riscau să rămînă fără nici o bucățică de Bobotează. Nici acum lucrurile nu stau mult prea diferit, pentru că ograda femeii este la fel de plină de țînci, ca pe vremea cînd era ea tînără. Cu deosebirea că, de data asta, aceștia sînt nepoții cu care este mult mai îngăduitoare decît era cu fiii ei, atunci cînd erau la vîrsta primelor năzdrăvănii. (Mirela ROMANEȚ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!