Nemții ne îndeamnă să cooperativizăm agricultura

Jurgen Przibylla și Constantin Gheorghiță, un neamț și un român, au pus în Bacău, în acest an, bazele unui proiect greu – ambițios și de anvergură – pentru înființarea Federației Cooperativelor din România, după model occidental și cu activitate polivalentă. Proiectul lor, pe care l-am prezentat deja la această rubrică, pe 20 decembrie, are în vedere legea cooperației agricole, promulgată în decembrie 2004, care a deschis primelor grupuri de inițiativă din România porțile reorganizării agriculturii pe baze cooperatiste. Măsura a fost cerută de aderarea la Uniunea Europeană, care nu vede cu ochi buni fărîmițarea suprafeței agricole în milioane de parcele și practicarea unei agriculturi rudimentare pe cea mai mare din suprafață. Mentalitatea este greu de învins și pentru că asocierile agricole de după 1989 au sfîrșit lamentabil în foarte multe cazuri. Pe acest subiect i-am soliocitat lui Jurgen Przibylla mai multe amănunte.

– De ce credeți, domnule Przbylla, că agricultorii români au nevoie de a se asocia? Care este prima lor problemă?
– Am discutat cu țăranii și am aflat mai multe dintre problemele lor. Prima mi s-a părut a fi lipsa piețelor de desfacere. Cum rezolvăm această problemă? Avem relații bune cu multe firme, instituții și persoane din Germania și în alte țări din Uniunea Europeană, unde există piață de desfacere. Dar pentru aceasta noi trebuie să mergem din România cu produse certificate, care să fie acceptate pe piața UE, ca și produsele agricultorilor de acolo. Mai ales că agricultura din România dispune, deja, de unele avantaje pe care i le-au dat tocmai starea în care se află. Dispune de un microclimat bun, dar nici nu este poluată, pentru că nu s-a investit mult în chimizare. Aici se produce aproape în condiții bio, ecologice. Este și curios cum produsele de aici, curate și ecologice, sînt mai slab apreciate decît cele din UE. Noi vrem să certificăm producția de la nivel de federație pînă la ultimul producător.

Singuri, țăranii nu au bani de investiții gen Sapard

– Ar fi doar problema pătrunderii și menținerii pe o piață sigură și bună, cum este piața europeană?
– Noi nu vrem să înființăm o cooperativă, un grup de producători, nu ne limităm doar la o activitate, de producție sau de vînzare-cumpărare. Vrem să cuprindem tot, toate activitățile specifice muncii în mediul rural. Sigur, există o piață de desfacere și în România, dar nu ne limităm doar la a vinde produsele agricole așa cum sînt, ci vrem să le dăm plusvaloare, să le prelucrăm. Vrem, deci, să facem investiții, dar numai dacă avem o bază de forță de muncă, o bază productivă. Noi știm că este lipsă de capital. Programul Sapard s-a dovedit inaccesibil țăranilor. Cine are 50% din valoarea unui proiect Sapard?
– Ați găsit un mediu bun în județul Bacău? Cu cine colaborați?
Noi am vorbit cu reprezentanții instituțiilor agricole din județul Bacău și cunoaștem deja situația la nivel local. Am fost și la București. Ne-am dat seama că fondurile și deciziile în gricultură sînt gestionate centralizat. Am vorbit și cu autoritățile locale. Le-am explicat că vrem să construim aici, nu să luăm ceva cu noi, să ducem ceva de unde am venit. Vrem să facem ceva împreună cu țăranii, agricultorii, instituțiile agricole și autoritățile. Știm că numai împreună sîntem puternici. „Ajută-i să se ajute singuri” – este deviza noastră. Orice proiect, indiferent de natura lui – creșterea animalelor, agricultură, mecanizare – este individualizat, iar pentrru el trebuie pregătită și forța de muncă necesară, calificată. Pentru asta am încheiat, deja, contracte de colaborare cu universități din Iași și București, dar și din Germania, cum este Universitatea Humboldt.

Țăranii români sînt pricepuți, dar au nevoie de tehnologie nouă

– De cîtă educație nouă credeți că au nevoie agricultorii din România?
– Țăranii români sînt pricepuți. Noi nu venim aici ca educatori. Noi venim cu tehnologie nouă, însă, cu metode noi de a face agricultură, pe care vrem să le aplicăm, dar pentru care trebuie să-i pregătim pe oameni. Vrem ca astfel productivitatea muncii să crească, în condiții de calitate a producției și produselor mai bună, iar toți membrii cooperatori să cîștige ceva. Noi venim și în calitate de consultanți. Iar tot ce facem vrem să fie durabil, construit pe îndelete, nu grăbit, forțat, dar repede, nu singuri, ci împreună cu cei de aici, cu structurile locale. Noi nu vrem profit pentru noi, cu care să plecăm la un moment dat. Noi gîndim în perspectivă. România are însă forță de muncă îmbătrînită în agricultură. Este firesc ca oamenii să îmbătrînească, se va întîmpla și de acum încolo. De aceea ne gîndim și la această perspectivă, adică la condițiile sociale asigurate producătorilor, la asigurarea bătrîneților. Dar și la asigurarea din timpul vieții împotriva calamităților, a necazurilor care pot apare.
– Am văzut, la dumneavoastră, mai multe protocoale încheiate cu parteneri din Germania.
– Putem colabora cu firme și specialiști din Germania, în acest sens, avem deja contracte de colaborare încheiate cu firme ca REIF Buunternehmung Gmbh & KG din Germania, Bool und Partner Ingenieurgesellschaft & Co (care a venit, deja, pentru podul din Șerbănești) etc. Colaborăm, deja, bine cu cei din structurile locale, cum spuneam. Probleme apar, însă, în structurile centrale, unde e vorba de inerție, de birocrație, deși avem același scop, să ridicăm nivelul agriculturii în România. Puterea cooperativei este mai mare ca a unui producător. Aici activitățile sînt integrate. Cooperativa poate negocia în alte condiții, mult mai bune, cu furnizorii sau cu clienții, decît un singur om. Iată un alt avantaj importrant. Federația îi reprezintă pe toți membrii cooperativelor. Cooperativa își poate planifica mai bine activitate, producția, chiar investițiile și profitul. Putem forma o piață pentru angrosiști, pe care prețurile sînt altele. Plus că putem avea produse certificate după normele europene, așa cum se cere. Coperativa înseamnă și construirea unei infrastructuri – drumuri, depozite, ateliere etc., iar noi le putem face tot împreună.

O parte socială cooperatistă – un milion de lei vechi

– Cine și cum se poate înscrie într-o cooperativă din federația pe care o intenționați?
– înscrierea în cooperativă se face pe bază de cerere, prin care se solicită aderarea și se varsă contravaloarea a cel puțin unei părți sociale de un milion de lei vechi. Banii se depun în contul cooperativei, deschis la CEC Bacău. Pentru care solicitantul primește un certificat. Fondul creat este patrimoniu. în condiții de transparență, pentru că se constituie adunarea generală a cooperatorilor. Așa prevede legea acum, dar noi putem propune, mai tîrziu, modificarea legii, după interesele cooperatorilor. Beneficiile în cooperativă se împart echitabil, adică după contribuția la fondul social. Nu este exclusă nici participarea cu bunuri materiale – pămînt, utilaje, construcții etc. Cei cu suprafețe mici de pămînt se pot uni, în familii sau grupuri și vor primi beneficiile conform participării lor. Cred că vom începe, cu prima formă de organizare chiar în comuna Nicolae Bălcescu. Avem și proiecte Sapard pe care vrem să le punem, în aplicare. începem prin a lucra pămîntul așa cum se cere, cu analizele de sol, cu cărțile funciare și cu studiul posibilităților concrete de organizare. Din cooperativă, un membru înscris se poate retrage oricînd, cu retragerea părților sociale pe care le are. Totul se hotărăște în adunarea generală. înscrierea în cooperativă se face numai pentru cei care au suprafețe de teren agricol.
– Cît de întinsă va fi această federație cooperatistă?
– Am constituit două uniuni cooperatiste – Uniunea Agrară Moldova, și Uniunea Centrală Transilvania. Aceste două uniuni au putut să formeze, tot conform legii, Federația Uniunea Centrală a Cooperativelor din România (FCR). Planul de expansiune al FCR este ambițios. După județele Bacău, Vrancea, Vaslui, Botoșani, Suceava, Bistrița-Năsăud, Mureș, Tulcea, Satu-Mare, Sălaj, Alba, Sibiu, Ialomița, Constanța și Bihor sînt în vizor județele Neamț, Harghita, Galați, Iași, Maramureș, Vîlcea, Teleorman, Giurgiu și Timiș. în toată țara, proiectul vizează nu mai puțin de 7 uniuni cooperatiste, pe lîngă cele existente fiind pe rol uniunile Dobrogea, Ardeal, Oltenia și Muntenia. Uniunea Moldova se întinde peste opt județe, din Nord pînă în Galați și Vrancea inclusiv. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!