Asfalt tango în familie

Ovidiu PAULIUC

Gata! Se pare că a venit și pe la noi, băcăuanii, gripa aviară. Asta, ca bonus la promisiunea că vom intra în Uniunea Europeană, dacă rezolvăm o căruță de probleme pînă în octombrie, pe care nu am reușit să le rezolvăm în ultimii 16 ani. Oricum, gripa fără frontiere a lovit și în mijlocul Europei, în paradisul elvețian, sau în Italia, așa că de ce Bacăul ar fi mai prejos? Că doar sîntem viitori europeni. Și ce mari fleacuri avem de rezolvat în următoarele cinci luni, decît niște reforme aproape imposibile în domeniul justiției și în acest Minister al Corupției, mai ales la nivel înalt? Păi, dacă e vorba de nereguli la nivel înalt, noi, ăștia mai de la talpa țării, nu sîntem vizați. Ne integrează oricum, cu mica noastră corupție, cu mica noastră șpagă, cu micile noastre răutăți de oameni frustrați, cu datoriile noastre la întreținere, cu drumurile noastre proaste și reticente la asfalt.

Asfalt am zis? Mare lucru a ajuns și asfaltul ăsta, care a iscat patimi, insomnii și a clădit mega-afaceri în județul Bacău. Păi, nu pe meleagurile noastre sălășluiește Regele Asfaltului, ajuns în Top 300 călare pe roaba cu bitum? Nu pe meleagurile noastre există și alți prințișori, tot ai asfaltului, care au dat și dau din coate să apuce și ei măcar o groapă de drum pentru peticit? Că doar banii curg gîrlă din buzunarele băcăuanilor, care nu știu unde li se duc taxele și impozitele locale, că doar nu e fiecare stăpîn pe cîte o groapă din drum. Orice s-ar spune, bună afacerea! Atît de bună, încît merită să te dai peste cap de atît de multe ori, pînă amețești și greșești hîrtiile pe care le prezinți la licitațiile prin care ți se livrează lucrări. Dacă nu chiar le falsifici de tot. Iar după ce încasezi zece miliarde de lei din banii publici de la Primăria Bacău și te apuci de cîrpeli, brusc te apucă durerile de cap, post-amețeală, cînd te lovește fulgerător moralitatea, direct în moalele capului de consilier local.

Moralitatea nu lovește însă întotdeauna unde trebuie, și nici cînd vrea omul musai să fie lovit. Conform teoriei probabilităților, se pare că nu moralitatea a lovit atunci cînd un consilier local și-a dat demisia din această funcție, de altfel păguboasă dacă nu ai minte, pentru a-și înlătura socrul din calitatea de acționar la firma pe care el o înființase, același consilier și mai ales aceeași firmă care a încasat zece miliarde de la Primăria Bacău. Altceva a lovit acolo. Dar ce anume, putem doar bănui. Și nu ne-ar fi îndemnat gîndul să bănuim, mai ales că ne plac atît de mult certitudinile, dacă moralitatea ar fi lovit un pic și pe la instituțiile abilitate să se sesizeze în cazul unui fals în acte străveziu precum tentaculele unei meduze. Sau caracatițe?or, se pare că nu moralitatea a lovit atunci cînd un c

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!