Calendar etno

Făgăduința și împlinirea

• luna în care se sfîrșește secerișul n August: Măsălar sau Secelar?

A opta lună a anului, numită după numele împăratului roman Augustus, era consacrată zeiței Ceres – zeița grîului și a secerișului. în popor i se spune „Gustar”, „Secelar” sau „Măsălar”. Un proverb românesc amintește că „o zi de august muncită îți dă o iarnă tihnită”, iar unul francez – „cine doarme în august, doarme pe cheltuiala lui”.

Sărbători bisericești

– 6 august – Schimbarea la Față (Transfigurarea, Preobrajenia,”festum transfigurationis”). Dezlegare la pește. „Schimbarea la față simbolizează mărirea viitoare a celor drepți, care vor străluci ca soarele și spre a căror urmare ne îndreaptă biserica prin această sărbătoare. E o sfințire a lui Iisus și întărirea lui spre patimă. Dumnezeu vine pe norii cerului și leagă Testamentul Vechi cu cel Nou, adică leagă făgăduința cu împlinirea. Strugurii îi sfințește Biserica la liturghie ca jertfă de primiții, ca mulțumire lui Dumnezeu pentru roadele pămîntului”.

– 15 august – Adormirea Maicii Domnului

– 29 august – Tăierea Capului Sfîntului Prooroc Ioan Botezătorul

Obiceiuri

în ziua de 6 august – „Schimbarea la Față”, se purifică prin stropirea cu apă neîncepută a locului, a casei, a oamenilor și animalelor și a tot ce ne înconjoară. Se ține postul Sf. Maria Mare. Acum se comemorează morții și se fac ofrande, prin struguri – „Moșii de Schimbare la Față” și se dăruiesc fructe. Este răspîntia de la cald la rece și se anunță venirea toamnei. Păsările călătoare se pregătesc de plecare. Este sărbătoarea „întru amintirea minunii cînd Isus pe muntele Tavorului s-a schimbat la față și s-a adeverit a doua oară prin glas din cer că El este Dumnezeu”.
La 29 august – „Tăierea Capului Sf. Prooroc Ioan Botezătorul” – nu se taie nimic cu cuțitul spre „a închipui oroarea față de crima lui Irod”. Nu se mănîncă nimic ce este cu sînge, ci doar fructe.
Pe 15 august, în unele zone din Transilvania, Muntenia și Moldova se sărbătorește „Năvalnicul”.

Năvalnicul? „Acesta este numele unui flăcău frumos, căzut din cer de frumos. Fetele cum îl vedeau, se prăpădeau după dânsul și-și făceau samă. Dacă intra undeva, în vreun sat, toate cărările se încurcară pentru fetele cele frumoase, și toată partea femeiască nu-și mai ținea firea și umblau buimace, bete, nu altceva. Ce să mai vorbim! Băietanul cel năzdrăvan – căci și năzdrăvan era gălătușul cel frumos, ajunsese într-o pădure și acolo ce să mai afle? Maica Domnului având a trece prin locurile acelea pline de copaci și de buruieni fel de fel, își încurcă și ea drumul din pricina lui și ori încotro s-ar fi întors, tot degeaba; trei zile și trei nopți a trebuit să rătăcească Prea-Sfânta, până ce, într-o bună dimineață, drept în zori, se întâlnește în întunericul pădurii c-o babă îmbrăcată în cămașă albă, umblând după buruieni de leac și fiind și ea tehuită de holteiul cel fermecător:
– Pe cine cauți, bătrână a lui Dumnezeu, în zorii dimineții?
– Hei! Pe Năvalnic – voinicul, cel ce ursește fetele – răspunde baba și am să-i fac de urât, ca să nu mai încurce cărările oamenilor.
Năvalnic, care pândea într-un tufiș, a ieșit la lumină, gata să ia viața și bâtrânei, precum și a Maicei Prea Curate. Dar aceasta, cunoscându-l, îndată a blagoslovit asupra-i zicând:
– Năvalnic ești, năvalnic să fii! între buruieni de dragoste ești și buruiană de dragoste să rămâi!
Așa a și rămas; buruiană de dragoste pentru leac. Căci și acum el crește în păduri pe vetre anume, știute de babe făcătoare de bine. De Sfînta Maria Mare, de obicei, se duce vreo babă de acestea, în zori, la pădure; împreună cu ea merge tineret mult chiuind: «Uiu! iu! iu! iu!». Supărat nu se cade să meargă nimeni la așa o iscodire, care cere veselie și voie bună. Duc în mână mai cu seamă zahăr, și pe lângă altele zice biata babă cea îmbrăcată în curată și frumoasă cămașă albă:
«- Cum năvălește lumea la zahăr, așa să năvălească și dragostea în casă la mine!».
De obicei se chiue mai tare cînd se dă cu ochii de buruiana dragostei, adică a năvalnicului și frumosului Năvalnic” (Din I. Furtună – „Cuvinte magice”, Vlăsinești – Botoșani).
– Ziua are 13 ore, iar noaptea – 11.
(Selecție și prezentare de Eugen ȘENDREA)ne doarme în august, doarme pe cheltuiala lui”.

Sărbători bisericeșt

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!