• războiul dintre două instituții ale statului a dus la situația absurdă ca România să fie reclamată la CEDO de o societate culturală • litigiul privește o bucată de teren și două imoblie folosite pînă acum de Liceul Sanitar și dobîndite în instanță de Direcția Silvică Bacău
O asociație culturală puțin cunoscută publicului larg din Bacău, respectiv Societatea culturală „Mihai Eminescu” a elevilor și profesorilor de la fostul Liceu Sanitar, a decis să reclame statul român instanțelor de la Strasbourg. Motivul: o decizie judecătorească ce văduvește instituția de două imobile și un teren în suprafață de 3.300 de metri pătrați. Absurdul situației pornește de la faptul că între Direcția Silvică Bacău și Liceul Sanitar a izbucnit un litigiu, în care prima cerea judecătorilor băcăuani să i se recunoască dreptul de proprietate asupra a două clădiri în care funcționa un internat și o magazie, precum și o suprafață de teren de 3.300 de metri, folosite de Liceul „Eminescu”. Procesul între cele două instituții ale statului e de-a dreptul ciudat, fiindcă normal acest diferend trebuia soluționat la nivelul conducerii celor două ministere. În primă instanță, judecătorii au admis cererea Direcției Silvice Bacău de revendicare în defavoarea Liceului Sanitar. Apoi a urmat tăvălugul recursurilor și apelurilor la toate instanțele pînă s-a ajuns la Curtea Supremă de Justiție, care, în final, a dat cîștig de cauză Direcției Silvice Bacău. Astfel, la sfîșitul anului trecut, conducerea Direcției Silvice i-a cerut liceului să elibereze cele două imobile, ca să le preia. Lucru care s-a și întîmplat pînă la urmă, în acest moment, în cele două clădiri fiind în renovare. „Ne-am decis să reclamăm statul român la Strasbourg, pentru că toate hotărîrile judecătorești de pînă acum sînt nule. Ele au fost soluționate de o instanță civilă, cînd, în mod normal și obligatoriu, prin lege litigiul trebuia soluționat în contencios-administrativ. Potrivit Legii învățămîntului din 1995, care este o lege organică, la art. 23 se spune că litigiile cu privire la delimitarea domeniului public al statului, județelor, comunelor, orașelor sau municipiilor sînt de competența instanțelor de contencios-administrativ. Prin urmare, toți magistrații, începînd cu judecătorul Vera Stănișor de la Judecătoria Bacău, care s-au pronunțat în acest caz, sînt incompetenți, deoarece cauza nu este una civilă și, deci, nu aveau dreptul s-o judece „, ne-a declarat Ioan Neacșu, președintele Societății culturale „Mihai Eminescu” și profesor la liceul amintit. El susține că în spatele acestor decizii judecătorești se află un interes politic de a obține aceste imobile și că judecătorii au procedat cu rea-credință la soluționarea cauzei.
Sediul Direcției Silvice, revendicat și el
Conducerea Direcției Silvice Bacău susține că reclamațiile și acuzele profesorului Neacșu nu sînt îndreptățite, dacă instituția a cîștigat la toate instanțele. Viorel Ghelase, directorul Direcției Silvice, spune că cele două imobile erau oricum dezafectate de ani buni și clădirea cea mai mare, folosită mai de mult ca internat pentru elevii interni, este aproape dărîmată. „Am convenit cu conducerea liceului ca, odată ce-am intrat în posesie, să nu obstrucționăm în nici un fel accesul elevilor în liceu și nici să schimbăm locația statuii din fața liceului. Vrem să evităm pe cît posibil orice ingerință în desfășurarea normală a activității insituției de învățămînt”, ne-a declarat Viorel Ghelase. De altfel, Direcția Silvică are tot interesul să repună cît mai repede în circuit cele două imobile, atîta vreme cît sediul în care funcționează acum Direcția Silvică a fost revendicat de Maurice Brill, fostul proprietar. „În acest moment, ne judecăm, deoarece fostul proprietar nu avea toată documentația la dosarul de revendicare și nu i-am putut ceda clădirea pe cale amiabilă. Dar există șanse foarte mari să-și cîștige clădirea în instanță. De aceea am prevăzut în bugetul din acest an an 30 de miliarde de lei pentru reabilitarea, extinderea și consolidarea clădirilor care au fost construite cu banii instituției noastre cu mai mult timp în urmă. De altfel, pe mozaicul de la intrarea în cele două imobile a fost inscripționată sigla CAPS, altfel spus Casa Autonomă a Pădurilor Statului, instituție al cărei patrimoniu l-am moștenit în timp și ai cărei urmași sîntem, chiar dacă acum purtăm altă denumire”, ne-a mai spus Ghelase.
„Se va distruge un liceu de prestigiu”
Membrii societății culturale care funcționează în liceu nu sînt însă convinși că vor putea supraviețui ca insituție școlară în aceste condiții. Asta pentru că, potrivit schițelor efectuate la preluarea părții de proprietate care revine Direcției Silvice, căile de acces în școală se vor îngusta atît de mult, încît nu vor permite accesul cu o targă sanitară în liceu. „În plus, am rămîne și fără terenul de sport, care le revine tot lor. Și cum noi nu am avut nici pînă acum o sală de sport și vom rămîne și fără teren de sport, vă închipuiți că nu putem fiuncționa. O instituție școlară ca a noastră, catalogată drept a patra ca importanță din Bacău, nu va avea nici teren, nici sală de sport, în condițiile în care se construiesc săli de sport pe aiurea pe la școli din mediul rural”, ne-a mai spus profesorul Neacșu. El mai spune că nici una dintre hotărîrile judecătorești care consfințește dreptul de proprietate al Direcției Silvice asupra terenului și imobilelor nu respectă prevederile Legii învățămîntului, potrivit căreia oricine ar obține retrocedarea unor clădiri în care funcționează instituții de învățămînt trebuie compensat și nicidecum să-i fie dat bunul în natură. „În Bacău au mai exitat cazuri de revendicare, dar foștilor proprietari nu le-au fost date înapoi școlile, ci au fost compensați. Eu nu înțeleg de ce nu s-a procedat la fel și în cazul nostru”, a mai spus Neacșu. În prezent, în Liceul Sanitar învață 510 elevi la liceu și 123 la Școala postliceală. (Mirela ROMANEȚ)
Lasă un răspuns