Ochiul dracului încurcă ițele în sistemul cameral românesc

Războiul camerelor de comerț are un gros substrat economic

• veniturile Camerei de Comerț a României au ajuns la 1.100 de miliarde de lei vechi, în timp ce proiectul de buget pe acest an prevede pierderi de 30 de miliarde

Pregătirea și desfășurarea Adunării Generale a Membrilor Camerei de Comerț și Industrie a României, care a avut loc la sfîrșitul săptămînii trecute, a dezbinat și mai mult comunitatea oamenilor de afaceri de pe acest palier al economiei naționale. La disensiunile vechi care existau de ani buni în sînul comunității a apărut acum o ruptură gravă, pentru că aproximativ jumătate din camerele de comerț teritoriale nu au recunoscut rezultatele adunării generale și au în intenție să deschidă o acțiune în justiție, pentru care acestea să nu fie considerate valabile, iar adunarea să fie convocată din nou. „A fost – ne-a declarat președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Bacău (CCIA), Doru Simovici – o grosolană și flagrantă încălcare a Statutului Camerei României. Ba, aș spune mai mult, au făcut acest Statut praf, pentru că nu mai puțin de 23 de articole din acesta au fost încălcate. Nici cînd am atras atenția asupra acestui fapt cei care conduc acum destinele Camerei nu s-au sinchisit și au continuat seria de ilegalități”.

Poziția față de organizarea și conducerea Camerei de Comerț a României (CCIR) a împărțit, practic, în două camerele de comerț teritoriale și pe ceilalți membri ai organizației naționale. Disputa dintre cele două tabere a atins punctul culminant în Adunarea Generală, care a durat nu mai puțin de șase ore, pentru că mai bine de două ore și jumătate s-au consumat pe tema cine are și cine nu dreptul să voteze. „Nu vă puteți imagina ce a fost acolo – a precizat Doru Simovici. Nu doar că președintele în exercițiu, domnul Victor Babiuc, nu a făcut nominal prezența membrilor Camerei, conform Statului, ci la întrebarea dacă toți cei din sală pot vota, și erau pe lîngă membrii de drept și reprezentanți de firme și instituții, și ziariști și personalul tehnic al secretariatului adunării, răspunsul a fost «da»”.
Evident, acuzațiile asupra celor întîmplate și la adunarea camerelor teritoriale, din preziua Adunării Generale, și în adunare, vin din ambele tabere. Astfel, în presă au fost deja descrise scenele pe care le-a făcut liderul uneia din tabere, ieșeanul Mihail Vlasov, care a părăsit în final adunarea împreună cu cel puțin 26 de membri – camere de comerț teritoriale, iar despre poziția acestei tabere s-a spus că a fost o încercare de „puci” pentru întronarea lui Vlasov ca președinte. Cu toate acestea, fără cvorumul statutar, Victor Babiuc a fost reales președinte. De cealaltă parte, 26 de camere teritoriale, între care și CCIA Bacău, au trimis ieri, 7 august, un comunicat de presă la toate instituțiile statului, societăților comerciale din portofoliul lor și presei, prin care sînt enumerate toate articolele din Statutul CCIR încălcate în adunare. „Toți reprezentanții celor 26 de camere de comerț – a spus Doru Simovici – au părăsit sala adunării, unde au rămas numai 35 de persoane și 16 președinți de camere teritoriale nealeși în Adunarea camerelor teritoriale din 21 iulie 2006, deci care nu ne reprezintă. Pentru a ne apăra intersele, vom reactiva Uniunea Camerelor de Comerț și Industrie din România, organism înființat în 1992 și a cărei activitate a încetat în 1996 din cauza lipsei de echilibru în sistemul cameral”. Uniunea Camerelor de Comerț are ca obiectiv redobîndirea CCIR și realizarea unității sistemului cameral românesc. Cele 26 de camere de comerț care au aderat la protest sînt din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Constanța, Giurgiu, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Vîlcea și Vrancea.
„Sînt destule motive ca cei care se află acum la cîrma camerei naționale de comerț să țină cu dinții de scaunele în care se află – a mai precizat președintele Simovici. Sînt bani mulți în joc. Veniturile CCIR au ajuns la 1.100 de miliarde de lei vechi, în timp ce ale unei camere teritoriale, de talie bună, doar la 30 – 40 de miliarde, iar ale unei organizații din județe mai slab dezvoltate la numai 5 – 6 miliarde de lei. Romexpo și o puzderie de alte firme de acest gen sînt aducătoare de venituri grase, iar pe o bună parte din acțiunile lor au pus deja mîna un numeros grup de persoane fizice și de societăți comerciale controlate de acestea sau de altele”. Asupra situației creată în sistemul cameral românesc de adunarea generală a CCIR vom reveni cu un interviu acordat de președintele Doru Simovici. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!