Banca Națională a României a retras autorizația de funcționare a Nova Bank. Instituția bancară, care are o sucursală și în Bacău, a intrat în regim special de decontare pentru o perioadă de 30 de zile cu circa un an și jumătate în urmă. Prin această măsură, BNR i-a interzis să ramburseze sume de bani și să acorde credite fără aviz special. Nova Bank are datorii către mai mulți creditori, între care și statul, creditori care după încheierea regimului special de decontare pot cere falimentul. Banca are și un acționar băcăuan, Societatea de Investiții Financiare (SIF) Moldova, care deține puțin peste 3% din capitalul ei social. Nova Bank a apărut cu cîțiva ani în urmă, pe locul fostei bănci a FPP Moldova, Unirea, iar în Bacău funcționa chiar în fostul localul al acesteia.
Nova Bank a fost o bancă liniștită. Cuvîntul mai potrivit ar fi, poate, „discretă”, pentru că băcăuanii, de exemplu, nu au văzut niciodată pe cineva intrînd sau ieșind din această bancă, deși sediul sucursalei se află în plin Centru civic. Banca nu a lucrat, practic, cu publicul, iar în seifurile ei nu se află depozite ale populației, decît cele ale salariaților. în ultimii doi ani, Nova Bank a avut interdicție să primească depozite de la populație, deși afișa continuu dobînzi pentru asemenea depozite. Cu toate acestea, ea a strîns pasive (depozite) de 425 de miliarde de lei, din care 375 de miliarde reprezintă numai capitalul social. Datoriile ei se împart între unii creditori și stat, la Ministerul de Finanțe datoria fiind de 7 miliarde de lei, în contul TVA și al altor impozite. Numai la bugetul asigurărilor de sănătate banca avea, la sfîrșitul anului 2004, o datorie de peste 1,3 miliarde de lei. Fiscul a și declanșat procedurile de executare silită. La BNR, datoria se ridica la 500 de milioane de lei, dintr-o amendă.
Cum a ajuns Nova Bank în pragul falimentului
Populația Bacăului a asistat, din 1990, la falimentul a cinci bănci și a două cooperative de credit. Băncile au fost Credit Bank, Bankcoop, Banca Religiilor, Bancorex, Banca Turco Română. Cu titlu de bancă, dar în fapt o cooperativă de credit, în Bacău a funcționat și o sucursală a Băncii Populare Române (BPR), care a avut, la un moment dat, un pachet de acțiuni de peste 21% din capitalul social al Nova Bank – fosta Banca Unirea, înființată de FPP 2 Moldova. Nici atunci, la falimentarea BPR, preluarea părții acesteia de la Nova Bank nu s-a putut face, deoarece banca avea pierderi importante (în vara anului 2003, pentru exercițiul din 2002), de aproximativ 63 de miliarde de lei, iar pentru 2003 de 25 de miliarde de lei. Față de șirul de falimente bancare din anii ’90, de data aceasta Banca Centrală a luat în vizor NovaBank din timp și a identificat problemele. Acestea – spun oficiali ai BNR – au început în urmă cu circa trei ani, cînd NovaBank a plasat în străinătate o sumă considerabilă de bani, mai mult decît avea voie potrivit regulilor BNR. Prin urmare, Banca Naționala s-a sesizat și a recomandat băncii să aducă banii înapoi. NovaBank a fost supravegheată atent de Banca Centrala, iar sfera de activitate i-a fost restrînsă treptat.
Cine sînt acționarii băncii
Principalul acționar al Nova Bank este firma Alpur Invest AG, înregistrată în Elveția de niște investitori ruși, care deține circa 56 la sută din capitalul social, adică peste 226 de miliarde de lei. Acționariatul mai este format din mai multe firme, 248 de persoane fizice și SIF Moldova cu 3,08% din capital. Recent, un grup de investitori ruși în România reclamau o serie de probleme birocratice pe care le întîmpină la noi, precum obținerea vizelor sau derularea tranzacțiilor prin Nova Bank, cu probleme la BNR. Aprecierea a fost făcută în numele investitorilor de reprezentantul comercial al Rusiei, odată cu vizita președintelul Traian Băsescu în această țară, și tot atunci s-a lansat ideaa că Nova Bank dorește să-și majoreze capitalul social la 800 de miliarde de lei, prin aportul unor noi acționari cu origine rusă (Lukoil, Gazprom, Mecel, OMZ, TMK, Ruski Aluminium, uzinele cu acționariat rusesc din Caracal, Turnu Severin, Nicolina Iași). Era luată în calcul și creșterea și impulsionarea participării SIF Moldova în activitatea băncii. în dezvoltarea colaterală a sferei de afaceri și a comerțului între România și Rusia era invitat ca sprijin mediul financiar-bancar. Astfel, la sfîrșitul anului 2002, în București a avut loc ceremonia de deschidere a Băncii Ruso-Române „Nova Bank”, la care a participat personal președintele României, Ion Iliescu. se întîmpla după falimentul BPR, acționar la Banca Unirea, în care rușii aveau deja gînd să investească pentru preluare. (Petru DONE)
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.