Identități prezente și viitoare

* Iașiul cultural nu moare, dar se predă * Iașiul își caută deja un alt (re)nume, dimensiunea culturală fiind cvasinulă * „Iașul, oraș al culturii” nu se mai justifică, afirmă specialiștii în marketing cultural * Nici un oraș din România (deci nici Bacăul) nu dispune de o strategie coerentă de promovare a imaginii

Alex. Zănoagă, realizatorul paginii „Dați un alt nume Iașului” (vezi „Ziarul de Iași” din 1 august) redă opinia d-lui Marius Ursache – de la firma Grapefruit Design. Conform acestuia, renumele Iașului de „capitală a culturii” nu își mai găsește acoperirea în realitate. Iată declarația d-lui Ursache: „«Iașul, oraș al culturii» a fost un brand, într-adevăr, care însă nu se mai justifică, mai ales în contextul în care nu se face nimic pentru promovarea acestei imagini. Sibiul și-a adjudecat titlul de «capitală a culturii europene» în anul 2007. Ce pretenții să mai emitem pe această direcție?”.
Conform unui studiu realizat de Facultatea de Sociologie a Universității „Al. I. Cuza”, cultura reprezintă o preocupare constantă pentru doar 2,6% dintre ieșeni. Consilierul județean Adrian Iurcan a adus și o posibilă explicație dispariției interesului pentru cultură la Iași: „Nu s-a mai construit nimic peste temeliile puse în perioada interbelică. Nu mai avem nici măcar o revistă cu un renume național, cum erau Junimea sau Viața Românesacă. De altfel, cei dinainte nu și-au făcut vile, ci au scris cărți. Ceea ce nu se mai întîmplă acum”.
De reținut că în cadrul strategiei de (re)definire a brandului Iașului se depun deja eforturi de găsire a unui slogan care să reprezinte Iașul în ceea ce are acesta cu adevărat, nu doar închipuit. În locul sintagmei false de „Iașul – capitala culturală a României” s-au propus deja altele, mai aproape de realitate și mai credibile, cum ar fi: „Iașul, orașul celor 100 de biserici”, „Iașul, orașul celor un milion de flori” sau „cel mai estic punct turistic al Europei”. Oficialitățile ieșene au fost, și ele, solicitate să definească Iașul. Dintre cele opt personalități care au răspuns, cinci au apelat la cuvîntul „cultură”. Prefectul Radu Prisecariu: „Este orașul culturii, al lui Mihai Eminescu, Ion Creangă și Vasile Alecsandri”; vicepreședintele C.J. – Lucian Porfir: „orașul culturii și al marilor iubiri”; viceprimarul C. Neculau – „lăcaș de cultură și centru universitar”; deputatul Relu Fenechiu: „capitala culturii”; și deputatul Cristian Adomniței: „Este plin de bunătate, calm, cultură și frumos, contrastînd cu Bucureștiul”. Ceilalți trei au evitat cuvîntul cultură. Iată definițiile acestora: Lucian Flaișer, președintele C.J.: „orașul minților deștepte”; viceprimarul C. Adăscăliței: „locul pe unde se intră în Europa!”; deputatul Petru Movilă: „nu putem cuprinde într-o singură propoziție speranța și bunătatea ieșenilor”. Desigur, vor urma chestionare și sondaje de opinii la nivelul unui eșantion reprezentativ și atunci vom avea o imagine mai clară a ceea ce cred ieșenii despre componenta culturală a Iașului.
Demn de reținut că presa va avea un rol serios de jucat în diseminarea acestor opinii și în formarea unui brand care să merite a fi promovat. Deja AISEC Iași a inițiat o campanie de promovare a Iașului la nivel internațional. Astfel, timp de cinci zile din luna august Iașul se va numi Iashington, ca o sugestie pentru considerarea Iașului ca o capitală a multiculturalității.
În opinia mea, aceste definiri tradiționaliste ale unor oficiali, dar și încercarea societății civile de a impune conștiinței publice cultura ca dimensiune de prim rang a Iașului sînt sortite eșecului. Dacă ar exista o realitate culturală remarcabilă cred că nu ar mai fi nevoie nici de campanii publicitare. Redau, în final, opinia realistă a unui ieșean: „Care medicină, care cercetare, ce universități? Iașul nu mai e de mult capitala cercetării și nici a culturii. Toate universitățile (ieșene – n.n.) sînt în coada clasamentului top 1000 universități din lume. Turismul ecumenic ar fi o idee, dacă s-ar renova mănăstirile. … Părerea mea e că noile industrii și turismul ecumenic vor face viitorul în Iași”.
Unii cititori vor exclama, poate, după lecturarea acestor două episoade: „Și ce mă interesează pe mine Iașul?”. Corectă observație. Sugestia mea adresată acestor cititori, și nu numai, ar fi să înlocuiască numele orașului Iași cu acela de Bacău, de exemplu. Nu credeți că am putea vorbi atunci mai clar și mai adevărat despre identitatea prezentă și viitoare a municipiului Bacău? Dar strategia dezvoltării Bacăului pe următorii 20 de ani este ea, oare (bine) conturată? (Liviu DRUGUS, Universitatea „Bacovia”)omovarea acestei imagini. Sibiul și-a adjudecat titlul de «capitală a culturii europ

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!