• un raport întocmit de reprezentanții din România ai acestei organizații arată că în administrația publică băcăuană lucrurile nu merg deloc bine • problema principală: modul de cheltuire a banilor publici • raportul a inflamat pînă peste poate conducerea primăriei Bacău • Constantin Topală, șeful Asociației Pro Democrația din Bacău, care a contribuit la realizarea raportului, admite că unele date sînt inexacte
Îmbogățirea rapidă a unor aleși sau funcționari publici, folosirea discreționară a resurselor comunității și responsabilizarea funcționarilor publici cu faptul că ei sînt în slujba cetățenilor și nu invers. Sînt cîteva din semnalele de alarmă cuprinse într-un raport întocmit de Transparency International – Romania și Asociația Pro Democrația, în urma unor cercetări care au avut drept scop semnalarea unor probleme punctuale care afectează integritatea și și transparența administrației publice locale. Oana Zăbavă, reprezentant al Transparency International – Romania, spune că respectivul material a avut la bază informații obținute în urma analizării unor documente și proiecte de hotărîri emise în ultima jumătate a anului 2003 și informații cu caracter public puse la dispoziție de Primăria Bacău, dar și a unor interviuri luate unor persoane din comunitatea băcăuană apreciate de coordonatorii locali ai proiectului ca fiind cunoscătoare ale problemelor din administrația locală. Doar două din cele nouă persoane intervievate au fost de părere că administrația publică băcăuană este una integră, iar alți trei au fost de părere că avem de a face cu o administrația locală eficientă.
În ce privește practicile negative din administrație, schimbul de terenuri dintre societatea Letea, proprietatea companiei „Selena” a primarului Sechelariu, și terenul municipalității din zona sălii de atletism ține capul de afiș. Tot aici mai sînt semnalate ca precedente negative în administrație distrugerea parcului Gherăiești, devizul de lucrări de la renovarea Teatrului Municipal Bacovia, drumurile, taxele și impozitele mari în raport cu veniturile populației și licitațiile publice. Cît privește modul de cheluire a banilor publici, persoanele intervievate au considerat că trebuie îndreptate modul de desfășurare a licitațiilor publice, festivitățile lipsite de decență cu focuri de artificii în mijlocul nopții, pentru care se cheltuie sume foarte mari, favorizarea nepotismului, a cunoștințelor și intereselor, precum și creșterea transparenței în ceea ce privește banul public. Tot în categoria practicilor defectuoase sînt incluse și audiențele organizat de Dumitru Sechelariu, la care acesta dă bani, comportamentul funcționarilor publici, birocrația, corupția și nepotismul, secretizarea informațiilor publice și activitatea la ghișeu. Colaborarea cu organizațiile neguvernamentale, dezbaterile publice pentru consultarea cetățenilor, adopotarea unor modele occidentale ale administrațiilor publice care sînt mai eficiente și transparente, dar și organizarea unor comisii de dialog social sînt considerate metode de intervenție pentru corectarea problemelor sau practicilor semnalate.
Rezultatele au inflamat administrația locală
Rezultatele obținute în urma interviurilor cu persoanele care au participat la realizarea acestor cercetări nu au fost comentate prea mult de reprezentanții administrației publice locale. Nu același lucru s-a întîmplat, însă, în cazul rezultatelor elaborate pe baza solicitărilor de informații publice. „O făcătură de la un capăt la altul! Nimeni nu spune că nu sîntem deschiși la critici, dar să fie bine fondate. Era mai bine dacă nu puneam la dispoziție Asociației Pro Democrația toate documentele pe care le-a solicitat pentru realizarea acestui proiect. În doar zece zile a trebuit să răspundem la peste 60 de întrebări, însoțite și de documentele solicitate”, spune secretarul municipiului Bacău, Dumitru Popa. „Mă simt frustrat! Am muncit atît ca să pun la dispoziție atîtea teancuri de documente și uite ce a ieșit!”, exclamă și Gabi Ioniță, purtătorul de cuvînt al Primăriei Bacău, totodată și persoana desemnată să gestioneze solicitările adresate administrației publice locale în baza Legii accesului la informații publice.
Motivul unor asemenea critici aduse de reprezentanții Primăriei Bacău îl reprezintă o serie de inexactități depistate în materialul întocmit de Transparency International – România. Astfel, sînt incriminate și catalogate ca neadevărate observațiile legate de absența ziariștilor de la întrunirile aleșilor locali, neanunțarea pe site-ul primăriei a ședințelor Consiliului Local, slaba colaborare cu ONG-urile sau numărul prea mare al avizelor date de comisile de specialitate din Consiliul Local în comparație cu proiectele de hotărîre adoptate în plenul Consiliului. „Sînt observații total neadevărate. Nu a existat ședință de Consiliu la care să nu fie prezent măcar cîte un reprezentant al ziarelor și posturilor de radio din Bacău, iar datele la care au avut loc întrunirile consilierilor au fost anunțate pe pagina de Internet a Primăriei. Referitor la avizele date de comisii de specialitate, se vede că au fost făcute de oameni care nu stăpînesc problemele din administrația locală. Sînt proiecte de hotărîri care cuprind mai multe capitole, toate necesitînd avizul comisiilor de specialitate”, precizează Gabi Ioniță.
Jurnaliști fără acreditări, nu, dar puși la zid, da
Primul acuzat acum pentru toate aceste inexactități este profesorul Constantin Topală, președintele Clubului Bacău al Asociației Pro Democrația (APD), cel care a intermediat obținerea informațiilor necesare pentru realizarea acestui raport. „Nu înțeleg de unde s-a tras concluzia că nu au participat jurnaliști la ședințele de Consiliu, pentru că nu știu să fi fost o astfel de întrebare în chestionar. În ceea ce privește anunțarea întrunirilor consilierilor locali, recunosc, sincer, că nu am știut unde să mă uit ca să le găsesc pe site-ul Primăriei”, spune președintele Clubului Bacău al APD. Faptul că profesorul Topală, un om nu foarte tînăr, dar cu o anumită pregătire nu a reușit să se descurce în hățișul pe care îl reprezintă site-ul Primăriei nu este chiar de neînțeles. Puținele informații utilitare care se găsesc acum pe site-ul primăriei Bacău pot fi citite doar accesînd alte link-uri ce fac trimitere fie la impozite și taxe locale, fie la informații cu pur caracter cetățenesc. Și, chiar dacă prefesorul Topală ar fi reușit să găsească informațiile pe care le căuta, ar fi descoperit că, în a doua jumătate a anului 2003, perioadă care a stat la baza cercetărilor făcute de Transparency International, nu au fost anunțate pe Internet decît ședințele care au avut loc pe 30 septembrie, 10 octombrie și 30 octombrie.
Cît privește prezența jurnaliștilor la ședințele de Consiliu, nu o dată, ziariștii care își fac meseria la alte publicații decît cele care se află în proprietatea primarului au fost puși la zid și amenințați cu retragerea acreditării, s-a strigat la ei ca la ultimii oameni de pe stradă, și asta doar pentru că au îndrăznit să scrie critic la adresa primarului Sechelariu sau a primăriei. În plus, dacă nu a reacționat primarul, viceprimarii sau cei din aparatul propriu, s-au trezit consilieri locali care au înfierat cu mînie proletară la adresa jurnaliștilor, doar pentru că aceștia au încercat să le prezinte băcăuanilor realități existente.
Modul de cheltuire a banului public, problema de fond
Dincolo de aceste aspecte din raport, care dovedesc, într-adevăr, o insuficientă informare, concluzia dată de Transparency International scoate la iveală o serie de aspecte grave. Unul dintre ele este legat de modalitatea de cheltuire a banilor publici. „Este îngrijorător că doar 38% din banii derulați prin contracte erau prevăzuți să fie cheltuiți pe baza prevederilor legale referitoare la achiziții publice. Este posibil ca o treime din bugetul de cheltuieli să fi fost deja angajat prin contracte alocate pe bază de achiziții publice în cursul anului precedent, dar această cotă ipotetică trebuie să fie clarificată în cadrul Grupului de Integritate Locală. De asemenea, există posibilitatea ca aceste sume să corespundă fondurilor alocate pentru continuarea investițiilor contractate în anii precedenți”, se amintește în raport.
Astfel, s-a constatat că în perioada care a stat la baza cercetărilor pentru întocmirea acestui raport 87,9 miliarde de lei au reprezentat proceduri de achiziții prin cerere de ofertă, 42,7 miliarde prin licitația deschisă și 11,5 miliarde prin negociere cu o singură sursă. „Observăm că circa 73% din fondurile cheltuite pe bază de achiziții publice s-au derulat prin cele mai vulnerabile proceduri – negociere cu o singură sursă și cererea de oferte”, se mai amintește în raport. Un alt aspect semnalat în acest material este legat de tendința de monopol manifestată de administrația publică locală. „Tradițional, administrația publică locală se află, deja, într-o poziție monopolistă pentru că majoritatea serviciilor prestate în folosul comunității nu pot fi deschise competiției de piață. La Bacău nu există date concludente care să susțină nici întărirea poziției monopoliste a administrației, nici deschiderea către practici concurențiale. Totuși, modalitatea de alocare și cheltuire a banului public este mai degrabă defectuoasă și sugerează mai degrabă o tendiță către consolidarea poziției monopoliste”, se mai amintește în materialul aflat în discuție.
Silvia Marton, coordonator proiect în cadrul fundației olandeze „transForma”, spune că raportul, care are un caracter preliminar, va fi unul din principalele instrumente de lucru în cadrul proiectului „Integritate în activitatea administrației publice locale”, inițiat de această organizație și demarat în Bacău la începutul lunii martie. În cadrul acestui proiect, care se va derula pe o perioadă de doi ani, membrii „Grupului de Integritate Locală” vor încerca să inițieze o serie de măsuri menite să ducă la creșterea calității guvernării locale în urma alegerilor din iunie 2004. (Elena SOLOMON)
Lasă un răspuns